Reclame înșelătoare la produsele din tutun. Ce solicită ANPC-ului opt asociații. Cifre îngrijorătoare

Opt organizații din țară solicită Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor să ia toate măsurile legale în vederea eliminării din spațiul public a informațiilor și mesajelor publicitare subliminale sau cu caracter înșelător, postate sau comunicate, cu privire la produsele de tutun, a produselor conexe și a dispozitivelor destinate exclusiv consumului de tutun, expuse, promovate ori comercializate de către companiile de tutun reclamate. Asociațiile mai solicită, într-o solicitare oficială depusă la sediul Autorității, ANPC să aplice sancțiunile legale pentru orice forme de publicitate subliminală sau înșelătoare practicate de aceste companii cu privire la orice produse ce conțin tutun sau produse conexe ori cu privire la dispozitivele destinate exclusiv consumului de tutun, de natură a induce în eroare consumatorii.

Organizațiile cu pricina sunt: Societatea Română de Pneumologie, Societatea Română de Cardiologie, Asociația Medicilor de Familie București Ilfov, Asociația Națională pentru Protecția Pacienților, Federația Asociațiilor Studenților în Medicină din România, Federația Asociațiilor Studenților Farmaciști din România, Asociația Mame pentru Mame și Asociația Generația România Sănătoasă 2035.

Demersul lor se bazează pe studii și date recente care arată că după 10 ani în care procentul copiilor și adolescenților care fumează țigări a scăzut semnificativ și constant, la ora actuală se observă creșterea procentului copiilor de 13-15 ani care fumează curent țigări electronice, dar și apariția unei noi categorii de consumatori de nicotină: cei care fumează produse din tutun încălzit. Astfel, în 2017, procentul total al elevilor care fumează curent țigări electronice este aproape egal cu cel al celor care fumează țigări obișnuite (8,2% respectiv 8,6%).

Iar după doar 1 an de la introducerea agresivă pe piață, produsele din tutun încălzit sunt cunoscute de o cincime din elevii de 13-15 ani, iar 15% dintre cei care afirmă că au cunoștință de ele au devenit deja consumatori. În total, procentul elevilor de 13-15 ani care au consumat vreodată măcar un produs din tutun (inclusiv produsele din tutun încălzit) a crescut în 2017 față de 2013 cu 7,5% (de la 35,9% la 38,6%). În rândul fetelor, această creștere este și mai îngrijorătoare: 17,4%, de la 31% la 36,4%. Aceste aspecte sunt rezultatul direct al publicității agresive și înșelătoare a acestor produse.

Demersul comun al celor 8 organizații sesizează următoarele aspecte, potrivit unui comunicat:

”Companiile de tutun reclamate promovează consumul de tutun încălzit, prin utilizarea unor forme de publicitate subliminală sau înșelătoare în mediul on-line, prin care se creează ideea de “relaxare” a consumatorului prin tutun încălzit și falsa percepție că prin consumul acestuia s-ar recurge la o alternativă “sănătoasă” la consumul tutunului tradițional și că prin această modalitate s-ar reduce considerabil efectele dezastruoase pe care un astfel de consum le produce, în realitate, asupra stării de sănătate.

Companiile de tutun recurg la efectuarea de campanii publicitare indoor si outdoor, care transmit în mod direct ori indirect mesajul de normalizare a consumului de tutun ori a produselor conexe, inclusiv a tutunului încălzit. Încurajează acest consum și induc ideea falsă a lipsei de nocivitate ori a unei nocivități reduse cu 90-95%, prin omisiunea prezentării și furnizării de informații complete ori prin prezentarea lor trunchiată ori distorsionată, cu intenție, în vederea eludării reglementărilor legale în vigoare și ascunderii riscurilor reale la care se expun consumatorii. Companiile de tutun promovează într-o manieră înșelătoare produse de tutun cu arome, inclusiv cu arome de mentol, a căror nocivitate evidentă a fost determinantă în instituirea interdicției utilizării țigărilor mentolate și cu capsulă, începând cu data de 20.05.2020, de legislația UE relevantă, analizată și prin deciziile pronunțate de CJUE în această materie, ale căror considerente se aplică, mutatis mutandis, și acestui gen de produse, având în compoziție tutun cu arome. Produsele distribuite de companiile de tutun reclamate sunt expuse în mod ilegal la punctele de vânzare, în spatii cu destinații multiple, cum ar fi magazine alimentare, supermaketuri, hipermarketuri, chiar în fața caselor de marcat. De asemenea, sunt utilizate panouri luminoase, așezate fie în fața caselor de marcat, fie lângă rafturi cu dulciuri, fie în zone cu trafic intens, toate acestea influențând în mod negativ comportamentul consumatorilor tineri.

Cele 8 organizații solicită ANPC să acționeze ferm și cu celeritate, întrucât rămânerea în pasivitate ar avea semnificația neîndeplinirii obligației de protecție a sănătății consumatorilor, îndeosebi a celor minori și a celor tineri, care nu sunt în măsură să conștientizeze nici efectele nocive ale fumatului și nici riscurile la care se expun. Această lipsă de conștientizare apare în contextul în care consumul produselor din tutun le este prezentat de companiile de tutun, prin recurgerea la sintagme și formule descriptive înșelătoare, derutante sau ademenitoare, ca având “beneficii” și potențialul de a reduce riscurile asociate fumatului, ca fiind “o alternativă mai bună sau  din ce în ce mai bună”,  ca folosind sisteme “elegante” sau care „ți se potrivesc uimitor în mână”, ori care “îmbină procesul tehnologic și frumusețea.” Astfel de practici comerciale se impun a fi sever sancționate, în contextul în care afirmațiile privitoare la așa-zisele beneficii ale recurgerii la noile produse ce conțin tutun și pretinsa reducere a riscurilor asupra sănătății nu sunt fundamentate și nu sunt probate prin dovezi medicale certe, indubitabile, validate de organisme medicale imparțiale.  Pe de altă parte, practicile publicitare reclamate periclitează însăși sănătatea publică, întrucât  promovează consumul de tutun ca pe un obicei inofensiv, fermecător, diminuează forța campaniilor de sănătate publică, țintesc grupuri vulnerabile, precum minorii și tineri, amplifică consumul de tutun, prin atragerea de noi consumatori, contribuie la creșterea consumului existent, reduc voința fumătorilor de a renunța la fumat și încurajează foștii fumători să reînceapă consumul.

România trebuie să își respecte angajamentul de stat semnatar al Convenției Cadru a Organizației Mondiale a Sănătății privind Controlul Tutunului, transpusă în legislația națională prin Legea nr. 332/2005 și care prevede la art. 13 obligația statelor semnatare de a implementa o interdicție cuprinzătoare asupra oricărei forme de publicitate, promovare și sponsorizare pentru produsele din tutun”.