Tot ce s-a spus până acum despre slăbit este greșit! De ce "mănâncă mai puțin și mișcă-te mai mult" nu ajută

Timp de decenii, persoanele care trăiesc cu obezitate au primit același sfat banal: "mănâncă mai puțin și fă mai multă mișcare".

Deși pare logic la prima vedere, acest îndemn este adesea ineficient, ba chiar înșelător și dăunător.

Obezitatea nu este o chestiune de voință

Obezitatea nu ține doar de alegeri personale sau de lipsa voinței. Este o afecțiune complexă, cronică, recurentă, care afectează aproximativ 26,5% dintre adulții din Anglia și 22,1% dintre copiii cu vârsta între 10 și 11 ani, potrivit Reuters.

Un nou raport arată că obezitatea și supraponderabilitatea costă Regatul Unit 126 miliarde de lire anual, o sumă uriașă care include:

- 71,4 miliarde lire din cauza pierderii calității vieții și a mortalității premature,

- 12,6 miliarde lire cheltuieli medicale directe pentru NHS,

- 12,1 miliarde lire pierderi legate de șomaj,

- 10,5 miliarde lire pentru îngrijirea informală.

Iar dacă nu se schimbă nimic, costurile vor ajunge la 150 de miliarde de lire anual până în 2035.

Un sistem alimentar care ne îmbolnăvește

Experți în sănătate și nutriție cer măsuri urgente: extinderea taxei pe zahăr, interzicerea reclamelor la junk food și reformularea produselor ultraprocesate. Henry Dimbleby, autorul raportului guvernamental National Food Strategy, avertizează: "Am creat un sistem alimentar care otrăvește populația și falimentează statul".

Obezitatea are cauze multiple: factori genetici, traume din copilărie, norme culturale, dezavantaj economic, sănătate psihică, tipul de muncă – toate joacă un rol. Acestea nu pot fi rezolvate cu o brățară de fitness și o salată.

De fapt, încă din 2007, un raport guvernamental (Foresight) a descris cum mediul în care trăim, "un mediu obezogen", încurajează luarea în greutate: alimente ieftine și bogate în calorii la tot pasul, mișcare fizică tot mai puțină din cauza infrastructurii moderne (orașe centrate pe mașini, timp liber petrecut în fața ecranelor).

Cei mai afectați?

Persoanele din zonele defavorizate, unde accesul la hrană sănătoasă, spații verzi sau transport public este limitat. În acest context, îngrășarea nu mai este o alegere, ci un răspuns biologic normal la un mediu anormal.

De ce nu funcționează sfaturile clasice

Majoritatea strategiilor împotriva obezității încă se concentrează pe schimbarea comportamentului individual, tăierea caloriilor, mai mult sport. Deși aceste măsuri pot ajuta, ele ignoră contextul și perpetuează ideea greșită că oamenii supraponderali sunt leneși sau fără voință.

Această situație alimentează stigmatizarea, care este extrem de nocivă, mai ales pentru copii și familiile vulnerabile. Datele arată o legătură clară între obezitate și sărăcie.

Cum ar trebui să arate îngrijirea corectă a obezității

Este momentul să trecem la o abordare modernă, empatică și bazată pe știință. Iată câteva direcții esențiale:

1. Recunoașterea obezității ca boală cronică

Nu este un eșec personal, ci o afecțiune care necesită sprijin pe termen lung, exact ca diabetul sau depresia.

2. Combaterea stigmatizării

Este nevoie de instruirea profesioniștilor pentru a reduce prejudecățile și pentru a oferi îngrijire empatică, bazată pe respect.

3. Suport personalizat, multidimensional

Planurile de tratament trebuie adaptate la viața fiecărei persoane, cu luarea în considerare a istoriei psihologice, culturale și sociale. E nevoie de decizii împărtășite, monitorizare constantă și sprijin pentru sănătatea mintală.

4. Schimbarea mediului, nu doar a oamenilor

Soluțiile reale sunt de sistem: acces la mâncare sănătoasă, facilități pentru mișcare fizică și combaterea inegalităților.

Obezitatea nu este doar despre ce mâncăm sau cât ne mișcăm. Este rezultatul unui cumul de factori biologici, emoționali și sociali.