Studiile recente sugerează că dieta noastră influențează profund microbiomul intestinal, iar diversitatea și calitatea alimentelor consumate joacă un rol cheie în menținerea unui microbiom sănătos, indiferent...
Vezi și: Inovație în regenerarea cartilajului. Noul tratament care evită protezele de genunchi
În ultimii ani, rolul microbiomului intestinal în sănătatea generală a atras o atenție semnificativă. Trilioanele de microbi care locuiesc în sistemul digestiv nu sunt doar rezidenți pasivi; ei influențează activ metabolismul, imunitatea și chiar sănătatea mintală.
Pe măsură ce popularitatea dietelor bazate pe plante crește, mulți se întreabă cum afectează microbiomul intestinal adoptarea unui stil de viață vegan sau vegetarian în comparație cu o dietă omnivoră. Studiile recente oferă informații valoroase cu privire la modul în care modelele alimentare influențează compoziția microbiomului și sănătatea.
Un număr tot mai mare de cercetări sugerează că tipul de alimente pe care le consumăm are un impact semnificativ asupra compoziției bacteriilor noastre intestinale.
În timp ce studiile anterioare au arătat că un dezechilibru al microbilor intestinali poate duce la afecțiuni precum boala inflamatorie intestinală, bolile cardiovasculare și chiar depresia, descoperirile recente indică faptul că nu este vorba doar de alegerile alimentare, ci și de calitatea și diversitatea dietei care fac diferența.
Un studiu cuprinzător la care au participat peste 21 000 de persoane din Statele Unite, Marea Britanie și Italia a scos la iveală constatări esențiale cu privire la modul în care alimentația afectează microbiomul intestinal.
Semnăturile microbiomului participanților care au urmat diete vegane, vegetariene și omnivore au fost analizate, iar rezultatele au evidențiat diferențe distincte în compoziția bacteriană legate de modelele alimentare.
Pentru cei care urmează o dietă omnivoră, prezența anumitor bacterii legate de digestia cărnii a ieșit în evidență. De exemplu, bacterii precum Alistipes putredinis, asociate cu fermentarea proteinelor, erau mai răspândite la omnivori.
Studiul a identificat, de asemenea, microbi asociați cu un risc crescut de afecțiuni precum IBD și cancer de colon la persoanele care consumă mai multă carne roșie. Acești microbi, inclusiv Ruminococcus torques și Bilophila wadsworthia, sugerează că o dietă bogată în carne, în special carne roșie, ar putea contribui la riscurile pentru sănătate pe termen lung.
Deși aceste bacterii nu sunt neapărat dăunătoare în mod izolat, prezența lor poate servi ca un semnal de avertizare timpurie a unor potențiale probleme de sănătate. Legătura dintre carnea roșie și cancerul colorectal este bine stabilită, iar microbii prezenți la omnivore ar putea juca un rol în amplificarea acestui risc. Studiul a avertizat că acest lucru nu a confirmat în mod direct cauzalitatea, dar a indicat o asociere care merită investigată în continuare.
Foto: Freepik
În schimb, microbiomul intestinal al veganilor și vegetarienilor a arătat o concentrație mai mare de bacterii care promovează sănătatea intestinală. De exemplu, speciile din filierele Bacteroides și Firmicutes, cunoscute pentru rolul lor în fermentarea fibrelor, au fost abundente la persoanele cu diete pe bază de plante. Acești microbi ajută la producerea de acizi grași cu lanț scurt, cum ar fi butiratul, care sunt esențiali pentru menținerea unei mucoase intestinale sănătoase și reducerea inflamației.
În plus, alimentele pe bază de plante sunt bogate în fibre, care hrănesc bacteriile intestinale benefice, ajutând la reglarea metabolismului și la susținerea sistemului imunitar. Acest lucru are implicații semnificative pentru sănătatea cardiometabolică.
În cadrul studiului, veganii și vegetarienii au prezentat semnături microbiome asociate cu markeri de sănătate mai buni, cum ar fi îmbunătățirea nivelului de colesterol și scăderea tensiunii arteriale, comparativ cu omnivorii.
Deși studiul a constatat diferențe între microbiomul veganilor, al vegetarienilor și al omnivorilor, acesta a relevat, de asemenea, o constatare esențială: calitatea alimentației contează mai mult decât modelul alimentar specific. Nu este vorba doar de a fi vegan, vegetarian sau omnivor care modelează microbiomul, ci de calitatea și diversitatea alimentelor consumate.
Cercetătorii au subliniat faptul că o dietă bogată într-o varietate de alimente pe bază de plante - în special cele bogate în fibre - are cel mai pozitiv impact asupra sănătății intestinale. Veganii care au inclus o gamă largă de fructe și legume în dieta lor aveau microbiomi care favorizau bacteriile benefice. Acest lucru sugerează că diversitatea alimentelor vegetale, mai degrabă decât aderența la o dietă strict vegană, este cheia pentru un microbiom sănătos.
Una dintre principalele concluzii ale studiului este că fibrele joacă un rol central în promovarea sănătății intestinale. O gamă variată de alimente bogate în fibre hrănește o mare varietate de bacterii benefice.
Această diversitate microbiană este esențială pentru menținerea unui ecosistem intestinal echilibrat. Alimente precum frunzele verzi, cerealele integrale, leguminoasele și fructele conțin diferite tipuri de fibre care încurajează dezvoltarea diferiților microbi promotori ai sănătății, care lucrează împreună pentru a îmbunătăți funcția intestinală generală.
În mod interesant, studiul a arătat că veganii, în ciuda faptului că au o diversitate microbiană globală mai redusă decât omnivorii, au un microbiom mai favorabil datorită calității superioare a bacteriilor prezente. În schimb, omnivorele cu o proporție mai mare de alimente pe bază de plante în dieta lor au prezentat, de asemenea, microbiomi intestinali îmbunătățiți.
Rezultatele acestui studiu subliniază importanța adoptării unei diete echilibrate și diversificate pentru o sănătate intestinală optimă. În timp ce dietele pe bază de plante oferă beneficii distincte în ceea ce privește compoziția microbiană, omnivorele care acordă prioritate alimentelor pe bază de plante față de carnea procesată își pot îmbunătăți, de asemenea, microbiomul intestinal. Cheia nu este să eliminați grupuri întregi de alimente, ci să vă concentrați asupra varietății, calității și densității nutriționale a alimentelor consumate.
Pe măsură ce cercetările privind microbiomul intestinal continuă să evolueze, o posibilitate interesantă este apariția recomandărilor dietetice personalizate bazate pe profilurile individuale ale microbiomului.
Datorită progreselor înregistrate în analiza genomică și a microbiomului, în curând ar putea fi posibilă adaptarea recomandărilor dietetice pentru a ajuta oamenii să își optimizeze sănătatea intestinală și să reducă riscul de boli legate de alimentație.
Pentru moment, experții recomandă concentrarea pe consumul unei varietăți de alimente pe bază de plante, în special cele bogate în fibre, reducând în același timp la minimum consumul de alimente foarte procesate și de carne roșie. Această abordare nu numai că susține un microbiom divers și sănătos, dar contribuie și la bunăstarea generală.
Prin înțelegerea relației dintre alimentație și microbiomul intestinal, persoanele pot face alegeri mai bine informate pentru a-și hrăni corpul din interior spre exterior. Fie că urmați o dietă bazată pe plante sau omnivoră, cheia unei sănătăți bune constă în diversitate și calitate.
După 50, corpul tău are nevoie de altceva – află ce alimente te ajută să eviți durerile și accidentările! Cum îți poate proteja dieta mușchii și oasele!
Alimentele care îți sprijină apărarea naturală a organismului. Ce rol joacă alimentele în stimularea sistemului imunitar.
