Lombosciatica, afecțiunea frecventă cu dureri fulgerătoare. Care este tratamentul

Lombosciatica este durerea care afectează nervul sciatic. Această afecțiune este una frecventă.
Lombosciatica este un tip de durere care afectează nervul sciatic la nivelul coloanei vertebrale lombare. Suferiți de dureri acute și intermitente ale membrelor inferioare care vă distrug viața? Dacă răspunsul este da, este probabil ca simptomele dumneavoastră să se datoreze unei sciatici.
Dar dacă durerea de picior este însoțită de dureri de spate (dureri lombare), vă confruntați mai degrabă cu o lombosciatică.
Cum este alcătuită coloana vertebrală
Coloana noastră vertebrală (sau coloana vertebrală) este alcătuită din 5 părți, de sus în jos:
- partea cervicală
- partea dorsală (sau toracică)
- partea lombară
- partea sacrală (sacrul)
- partea coccigiană (coccisul)
Coloana vertebrală lombară, sau ”coloana lombară”, este compusă din 5 vertebre voluminoase suprapuse și separate între ele prin discuri intervertebrale, de structuri fibrocartilaginoase care acționează ca amortizoare absorbind diferitele șocuri suferite de coloana vertebrală.
Fiecare dintre vertebrele lombare este alcătuită dintr-o parte voluminoasă în față numită ”corp vertebral” și o parte posterioară subțire numită ”lamă vertebrală” sau ”arc posterior”.
Vezi și: Polipii uterini, mai frecvenți după menopauză. Când se transformă în cancer. La ce să fii atentă
Corpul vertebral și arcul posterior al fiecărei vertebre delimitează un spațiu numit ”foramen vertebral”. Suprapunerea tuturor foramenelor coloanei vertebrale formează un tunel osos în interiorul căruia se află măduva spinării: canalul vertebral. Acesta este împărțit în trei părți:
- Canalul cervical care conține măduva cervicală ale cărei rădăcini nervoase dau naștere în special plexului brahial destinat inervației membrului superior
- Canalul dorsal, care conține măduva dorsală ce dă naștere, printre altele, nervilor intercostali.
- Canalul lombar care conține măduva spinării lombare care participă la formarea plexului lombosacrat.
Plexul lombosacral, din rădăcinile nervoase lombare și sacrale (L4 până la S3), dă naștere celui mai mare nerv din corpul nostru: nervoasa sciatică.
Nervul sciatic asigură inervația motorie și senzorială a membrului inferior. Tocmai comprimarea (de către o hernie de disc, de exemplu) sau iritarea (inflamație) acestui nerv este cea care provoacă dureri puternice pe traseul său (fese, coapse, genunchi, picioare și gambă).
Această afecțiune se numește ”sciatică”, iar noi vom vorbi mai degrabă de ”lombosciatică” atunci când la durerile din membrul inferior se adaugă durerile lombare, potrivit Lombafit.
Sciatica, ce este
Lombosciatica este, așadar, o patologie care combină două tipuri de dureri: cele ale nevralgiei sciatice (durere care urmează traseul nervului sciatic secundară unei iritații a acestuia) și durerile lombare (dureri lombare).
Sciatica este în general, din cauza unei hernii discale lombare, dar sunt posibile și alte cauze, cum ar fi osteoartrita vertebrală, canalul lombar îngust și, mult mai rar, anumite patologii grave (tumori osoase).
Lombosciatică vs. sciatică: care este diferența?
La lombosciatica nu este altceva decât o sciatică la care se adaugă durerile lombare.
Sciatica: Acesta este termenul utilizat în mod obișnuit pentru a desemna ”nevralgia sciatică”, care reprezintă durerea care urmează traseul nervului sciatic în urma unei iritații a acestuia (compresie datorată unei hernii de disc lombar sau unei inflamații, de exemplu).
Durerea lombară: acest termen este utilizat pentru a desemna orice durere în zona lombară (partea inferioară a spatelui), indiferent de originea sa (spinală, renală, musculară etc.).
Lombosciatica: este o sciatică (sau nevralgie sciatică) la care se adaugă durerile lombare (dureri lombare).
Lombosciatica: acest termen este utilizat pentru a desemna orice durere care implică regiunea lombară și pe cea a nervului sciatic, indiferent de cauza sa.
Lombosciatica, cauze
Lombosciatica este rezultatul unui impingement disco-radicular, adică o interacțiune patologică între un disc intervertebral și o rădăcină nervoasă.
În 90% din cazuri, acest impingement disco-radicular este secundar unei hernii de disc lombar, o proeminență a unui disc intervertebral lombar care comprimă și irită una dintre rădăcinile nervoase care formează nervul sciatic.
Această patologie apare, în general, pentru prima dată cu ocazia unui efort tipic de transportare a unei încărcături grele: solicitare excesivă a unui disc intervertebral lombar probabil uzat, ruperea stratului periferic al acestuia, nucleul său pulpos este exteriorizat prin această ruptură și apasă pe o rădăcină nervoasă.
Alte cauze
Osteoartrita lombară: osteoartrita la nivelul articulațiilor lombare poate fi cauza sciaticii, fie prin comprimarea uneia sau mai multor rădăcini nervoase de către osteofite (excrescențe osoase observate în cursul osteoartritei), fie prin iritarea acestora prin difuzarea inflamației articulare.
Îngustarea canalului lombar: îngustarea canalului lombar (stenoză spinală) se poate manifesta prin lombosciatică (dureri lombare și în traseul nervului sciatic), pe lângă alte simptome neurologice, cum ar fi tulburări senzorio-motorii (furnicături, pierderea sensibilității, slăbiciune musculară, claudicație intermitentă etc.).
O tumoare vertebrală benignă sau malignă: un proces tumoral poate comprima o rădăcină nervoasă lombară și declanșa lombosciatica.
O fractură vertebrală: un fragment osos deplasat sau o consolidare inadecvată (reparare osoasă după o fractură) poate, în cazuri rare, să provoace compresia nervului lombar cu sciatică.
O infecție osoasă
Lombosciatica, simptome
Sciatica se caracterizează prin două simptome principale: dureri lombare (lumbago) și dureri de-a lungul membrului inferior (urmând traseul nervului sciatic).
În multe cazuri, este vorba doar de ”dureri lombare” care s-au instalat într-un mod atât de insidios, fără ca pacientul să își poată aminti circumstanțele exacte ale apariției lor.
Într-adevăr, traumatismele repetitive din viața de zi cu zi pot deteriora și slăbi progresiv discurile intervertebrale, în special pe cele ale coloanei lombare. Acest lucru poate provoca, în timp, o umflătură progresivă a unuia sau mai multor astfel de discuri, cu comprimarea progresivă a uneia sau mai multor rădăcini nervoase.
Repercusiunile dureroase sunt atunci, și ele, treptate și moderate. În acest stadiu, este posibil să se acționeze asupra factorilor de risc pentru a preveni o evoluție rapidă spre o hernie de disc severă.
În alte cazuri, durerea lombară apare din cale afară de brutal cu ocazia unui traumatism pe care pacientul și-l amintește cu precizie în timpul examenului medical (cădere, ridicarea unei sarcini grele etc.).
Durerile lombare fulgerătoare și sciatica lombosciatică comună au caracteristici care permit, în general, stabilirea destul de rapidă a diagnosticului (în așteptarea confirmării printr-un examen imagistic):
Sunt exacerbate de tuse, strănut sau de orice altă mișcare care crește presiunea intraabdominală.
Ele pot fi însoțite de tulburări senzoriale la nivelul membrului inferior, cum ar fi furnicături, furnicături, senzații de șocuri electrice...
Pot fi însoțite de tulburări motorii la nivelul membrului inferior, cum ar fi slăbiciune musculară (paralizie în cazuri extreme).
Ele sunt trezite sau agravate de manevra Lasègue (sau testul SLR): este o manevră pe care medicul o efectuează în timpul examenului fizic pentru a-și preciza diagnosticul. Ea constă în întinderea nervului sciatic prin ridicarea membrului inferior al pacientului, menținându-l drept (pacient în decubit dorsal). Acest semn este spus ”pozitiv” atunci când mișcarea declanșează dureri pe traseul nervului sciatic sau atunci când este limitată (pacientul își blochează piciorul pentru a evita să simtă durerea).
Uneori, simptomele lombosciaticii sunt mai discrete sau atipice. De aici necesitatea de a consulta un profesionist calificat în domeniul sănătății pentru a beneficia de un examen clinic complet, de eventuale examene suplimentare și de o îngrijire personalizată.
Lombosciatica, diagnostic
Diagnosticul sciaticii se bazează în mare parte pe interogatoriu și examinare fizică. Simptomele sunt de obicei puternic sugestive, iar prezența unui semn Lasègue lasă puțin loc de îndoială. Prin urmare, se va institui direct un tratament medical, cu o monitorizare clinică periodică pentru a evalua răspunsul la tratament.
În marea majoritate a cazurilor, atunci când lombosciatica de origine discală pare foarte probabilă la examenul clinic, nu va fi necesară nicio examinare suplimentară dacă simptomele ar putea fi controlate prin două-trei săptămâni de tratament medical.
În caz de rezistență la un tratament medical bine condus timp de două-trei săptămâni, se va face o evaluare radiografică standard cu radiografii ale întregii coloane lombare din față și din profil în poziție stând în picioare, precum și radiografii centrate pe zone specifice (în special L5-S1).
Lombosciatica, tratament
Tratamentul sciaticii depinde de cauza acesteia. El poate fi radical (chirurgical) sau conservativ (medical). Numai un medic este în măsură să elaboreze o strategie terapeutică adecvată după ce ia în considerare toți parametrii, în special:
- Vârsta pacientului, starea sa generală de sănătate, antecedentele sale medicale și chirurgicale.
- Severitatea simptomelor și răsunetul acestora asupra calității vieții pacientului.
- La cauza lombosciaticii: este vorba de o hernie de disc sau de un proces tumoral/infecțios.
- Prezența sau absența complicațiilor (lombosciatica paralizantă, sindromul cauda equina etc.).
- Alegerea pacientului: medicul își implică întotdeauna pacientul în luarea deciziei terapeutice, după ce l-a informat pe deplin cu privire la avantajele și dezavantajele/riscurile diferitelor opțiuni.
Tratamente medicamentoase
Analgezicele simple precum paracetamolul, antiinflamatoarele nesteroidiene și/sau opioidele slabe reprezintă tratamentul de primă linie în fața lombosciaticii acute necomplicate.
Acest tratament poate fi început imediat ce se pune diagnosticul.
Alte medicamente, cum ar fi relaxantele musculare (relaxante musculare) sau anumite antiepileptice (pregabalină), pot fi, de asemenea, prescrise pentru a gestiona mai bine durerea cu o componentă musculară sau neuropată puternică.
După câteva zile de tratament medicamentos, medicul își reevaluează pacientul pentru a depista o eventuală complicație (care s-a instalat secundar) sau adaptează tratamentul dacă este necesar.
Atenție, deși majoritatea medicamentelor folosite în primă intenție în lombosciatica comună sunt fără prescripție medicală, nu se recomandă utilizarea lor fără supravegherea unui profesionist calificat din domeniul sănătății.
Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Grăsimea abdominală și de pe brațe, posibil indicator timpuriu al demenței
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Obiceiul care triplează riscul de moarte
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Boala Parkinson: Semne timpurii pe care nu trebuie să le ignori
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Adevărul ascuns despre băuturile care îți distrug creierul
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Îngrijirea paliativă, rol semnificativ după AVC. Crește șansele de recuperare
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Dieta bogată în grăsimi poate provoca probleme de memorie la vârstnici în doar câteva zile
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Sănătatea inimii încetinește îmbătrânirea creierului și reduce riscul de demență
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Cea mai cruntă boală despre care nu ți-a vorbit nimeni: Batten. Palatul Parlamentului se luminează turcoaz
Stresul cronic crește riscul de accident vascular cerebral la femeile sub 50 de ani
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Cel mai rău lucru care îți afectează creierul
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Exercițiile fizice regulate îmbunătățesc performanța fizică și cognitivă a adulților vârstnici
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.