Macrofagele interstițiale NAM, regulatorii-cheie ai inflamației pulmonare în infecția cu SARS-CoV-2. Celulele pulmonare, cheia supraviețuirii în COVID-19

Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
O nouă cercetare publicată pe 25 aprilie în revista Immunity arată că un tip rar de celule imune din plămâni, numite macrofage interstițiale asociate cu nervii și căile aeriene (NAMs), joacă un rol esențial în supraviețuirea infecției cu COVID-19. Studiul a fost realizat de cercetători de la NYU Langone Health și evidențiază o schimbare de paradigmă în abordarea terapeutică: nu stimularea imunității, ci controlul acesteia ar putea salva vieți.
Rolul de "păzitori ai păcii" în lupta cu virusul
NAMs nu luptă direct cu virusul, ci funcționează ca niște "pacificatori", limitând reacțiile imune exagerate care pot duce la deces. Studiile pe șoareci infectați cu SARS-CoV-2 au arătat că animalele care aveau aceste celule au supraviețuit cu inflamații minime, în timp ce șoarecii fără NAMs au murit din cauza răspunsului inflamator necontrolat.
"Constatările noastre subliniază rolul esențial al macrofagelor interstițiale asociate cu nervii și căile aeriene în reglarea răspunsului inflamator în timpul infecției cu SARS-CoV-2", a declarat Payal Damani-Yokota, PhD, co-autoare a studiului și cercetătoare postdoctorală la NYU Grossman School of Medicine, potrivit SciTechDaily.
Protecție prin interferon – proteina IFNAR
Cercetătorii au identificat că efectul protector al NAMs este posibil datorită unei proteine numite IFNAR (receptor pentru interferonul de tip 1). Fără această proteină, NAMs nu pot modula inflamația, iar rezultatul este fatal. În absența IFNAR, procentul de mortalitate a fost identic cu cel al șoarecilor complet lipsiți de aceste celule – 100%.
"Studiul nostru arată că NAMs se bazează pe semnalizarea interferonului de tip 1 pentru a se multiplica și a funcționa normal în timpul infecției cu SARS-CoV-2", a precizat Kamal Khanna, PhD, autor principal al studiului și profesor asociat în cadrul Departamentului de Microbiologie la NYU Grossman School of Medicine.
Confirmare în țesut pulmonar uman
Rezultatele pe șoareci au fost susținute de analize efectuate pe țesuturi pulmonare recoltate de la pacienți intubați în timpul formelor severe de COVID-19. Cei care au decedat prezentau activitate redusă a genelor asociate NAMs și inflamație accentuată, spre deosebire de pacienții care au supraviețuit.
Macrofagele interstițiale NAM, regulatorii-cheie ai inflamației pulmonare în infecția cu SARS-CoV-2. Celulele pulmonare, cheia supraviețuirii în COVID-19 - FOTO: Freepik@Idea24rich
O celulă descoperită în gripă, confirmată în COVID-19
NAMs au fost descoperite pentru prima dată în 2020, când aceeași echipă de la NYU a observat că o mică parte (sub 5%) din macrofagele pulmonare se comportau diferit în timpul infecției cu virusul gripal. Aceste celule nu atacau virusul, ci controlau răspunsul inflamator, protejând țesuturile pulmonare în procesul de vindecare.
"Noua cercetare dezvăluie NAMs ca actori-cheie în coregrafia vindecării – gata să reducă alarmele inflamației și să readucă liniștea, chiar și în mijlocul semnalului de alarmă al interferonului", a explicat Benjamin tenOever, PhD, profesor de patogeneză moleculară și șef al Departamentului de Microbiologie de la NYU Langone.
Posibile tratamente viitoare pentru COVID-19 și boli respiratorii
Echipa de cercetare își propune să exploreze în continuare mecanismele prin care NAMs controlează inflamația. O atenție specială va fi acordată semnalizării interferonului de tip 1 și modului în care aceasta stimulează dezvoltarea acestor macrofage în infecțiile pulmonare.
Dacă rezultatele vor fi replicate în studii viitoare, acest tip de tratament care stimulează toleranța la boală ar putea fi aplicat nu doar în COVID-19, ci și în boli precum astmul, BPOC sau fibroza pulmonară.
-
CNAS, anunț de ultimă oră pentru asigurați16.10.2025, 09:09
-
-
-
Ceaiurile care reduc pofta de dulce și echilibrează glicemia15.10.2025, 21:12
-
5 locuri din camerele de hotel unde se ascund cele mai multe bacterii
Pacienții cu long-COVID, expuși unor probleme psihologice: Nimeni nu ascultă
COVID a avut un efect dramatic asupra creierului. Pacienții se luptă și acum cu daunele produse de COVID.
Deficitul de Fier și inflamația timpurie, factori cheie în dezvoltarea long-COVID
Acest deficit accentuează simptomele COVID. De altfel și inflamația din organism agravează simptomele infecției.
Meningita: diagnostic, tratament și prevenție. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Trei semne. Foarte ușor de reținut
Noua variantă Covid NB.1.8.1, identificată în Franța. Ce trebuie să știm despre noua tulpină
Varianta COVID NB.1.8.1 face ravagii în Franța și Asia. Experții se tem de un nou val devastator.
Virusul care duce la umflarea creierului provoacă îngrijorare
COVID, impact grav. Provoacă o boală cronică
COVID declanșează o boală cronică cu impact dramatic asupra vieții pacienților. Riscurile se triplează după infectare. Duce la afectarea tuturor organelor.
Legătura dintre sănătatea intestinului și oboseala post-COVID, dezvăluită de un nou studiu
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.
Long-COVID, impact neurologic sever și evoluție accelerată. Dr. Simin Aysel Florescu: Îi pune la pământ
Un cocktail minune ar putea opri gripa și următoarea pandemie. Face ce vaccinul nu a reușit
Cele 4 virusuri care ne amenință. Cum gestionăm creșterea infecțiilor respiratorii și gastrointestinale
Patru virusuri ne amenință sănătatea, iar medicii se tem de o nouă pandemie.
Un copil de 5 ani a murit din cauza meningitei meningococice. Care sunt primele simptome și cum poate fi prevenită boala
Alertă din cauza meningitei. Un copil de 5 ani a murit
COVID 19, asociat cu riscul neurodegenerativ. Duce la modificări ale biomarkerilor cerebrali
COVID 19 are un impact dramatic asupra creierului. I-a distrus structurile neuronale și accentuează degradarea creierului.
Ce este virusul Chikungunya. Fii atent la asta dacă te-a înțepat un țânțar. Atacă articulațiile!
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
HPV, asociat și cu bolile cardiovasculare. Provoacă inflamație cronică
Această infecție comună provoacă trei tipuri de cancer, dar și boli de inimă.
Tusea post-COVID, legată de disfuncții neurologice. Ce rol are creierul în mecanismul tusei
Complicația bizară a COVID care persistă după ani de zile de la infectare îi alarmează pe medici.
Superbacterii rezistente pot supraviețui ciclurilor de spălare, iar detergentul le poate face mai puternice
Cum te poate omorî mașina de spălat. Ce se întâmplă, de fapt, când speli hainele
Cazurile de rujeolă s-au dublat în Europa în 2024, din cauza scăderii vaccinării după pandemia de COVID. România, cea mai afectată țară
Supraviețuitorii cancerului, condamnați la un risc uriaș de forme severe de COVID
HPV costă miliarde de euro pe an. România rămâne în urmă la prevenție
Povara economică ridicată a cancerului de col uterin cauzat de infecția cu HPV, evidențiată într-un raport de cercetare din 13 țări.