Miastenia gravis, cercetătorii au găsit cheia pentru tratarea bolii autoimune
Una dintre modalităţile prin care tumorile scapă de acţiunea sistemului imunitar este folosirea unei proteine, numite PD-L1, care este în mod normal utilizată pentru prevenirea bolilor autoimune. Acum,...
Miastenia gravis este o tulburare autoimună cronică care determină o slăbire serioasă a mușchilor scheletici responsabili de mișcări, cum ar fi mișcarea oculară, deschiderea ochilor, înghițirea și respirația. Deși simptomele pot fi controlate, în prezent nu există nici un tratament pentru această boală potențial debilitantă.
În țesuturile musculare normale, mișcarea este declanșată atunci când terminațiile nervoase eliberează un neurotransmițător numit acetilcolină, care se leagă de un receptor asupra celulelor musculare. Această legare activează mușchiul și provoacă contractul. Miastenia gravis apare atunci când sistemul imunitar atacă în mod eronat receptorii de acetilcolină necesari pentru mișcarea musculară. Controlul răspunsului imun este, prin urmare, esențial pentru tratarea miasteniei gravis.
Implicarea PD-1 și a ligantului PD-L1 în miastenia gravis este neclară, motiv pentru care cercetătorii de la Universitatea din Kanazawa investigat dacă anumite căi care reglementează răspunsul imun, cunoscut sub numele de puncte de control imun, ar putea fi valorificate pentru tratamentul miasteniei gravis.
Folosind un anticorp fluorescent specific sau marker care se leagă de PD-L1, echipa de cercetare a arătat ca ligantul a fost mai abundent în țesuturile musculare colectate de la pacienții cu miastenia gravis comparativ cu mușchii indivizilor sănătoși.
Studierea expresiei genelor în aceste țesuturi a confirmat rezultatele lor inițiale, rezultate care arată că gena PD-L1 a fost exprimată mai mult în țesuturile pacientului. Foarte important, nu a existat nici o diferență între pacienții de sex masculin și feminin, iar expresia genică nu a fost influențată de prezența tumorilor în timus, organul responsabil pentru maturarea celulelor T. Totuși, pare să existe o asociere reciprocă între expresia genei PD-L1 și severitatea bolii, după cum se arată în Science Daily.com.
,,Relația unimodală dintre expresia genei PD-L1 și severitatea bolii este deosebit de importantă. Deoarece crește severitatea bolii, expresia PD-L1 se manifestă în celulele musculare, ceea ce poate influența reactivitatea autoimună și ajută la reducerea sau stabilizarea severității bolii. Cunoscând aceasta, putem dezvolta terapii care vizează calea PD-1 pentru a elimina simptomele de miastenie gravis", a declarat Masahito Yamada, autorul corespondent al studiului.
-
Alimentele care afectează creierul și cresc tensiunea arterială25.10.2025, 18:23
-
-
De ce mă doare capul în fiecare dimineață?25.10.2025, 12:41
-
-
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Aflarea riscului de Alzheimer poate reduce anxietatea, dar și motivația pentru un stil de viață sănătos, arată un nou studiu
Viața mereu pe fugă crește riscul de demență, avertizează experții
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Grupa de sânge care ar putea crește riscul unui AVC înainte de 60 de ani
5 semne timpurii care indică boala Alzheimer
Cantitatea de alcool care îți devastează creierul. E mai puțină decât ai crede
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Auzi bătăile inimii în ureche? Ar putea fi fatal
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Afecțiunile intestinale pot semnala Alzheimer cu ani înainte de apariția simptomelor
Secretul neașteptat care îți protejează creierul după 50 de ani. Nu are legătură cu pastilele
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Incontinența după un AVC ar putea fi tratată
Terapie prin tango pentru Parkinson. Pași simpli care aduc echilibru și bucurie
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
11 Aprilie, Ziua Mondială de luptă împotriva bolii Parkinson. După 200 de ani de la descrierea sa, boala NU este încă vindecabilă
Robotul de dimensiunea unui bob de orez care poate schimba neurochirurgia. Poate fi folosit pentru biopsii cerebrale sau Parkinson
Exercițiile fizice regulate îmbunătățesc performanța fizică și cognitivă a adulților vârstnici
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic
Tehnologia digitală reduce riscul de demență la adulții în vârstă, arată un nou studiu
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
