Nevralgia: primele semne, cauze și tratament. Cum o poți preveni fără a recurge la medicamente
Nevralgia - primele semne, cauze și tratament. Poate afecta semnificativ calitatea vieții pacienților.
Durerea nervoasă, cunoscută și sub denumirea de nevralgie, reprezintă o experiență medicală complexă, care poate afecta semnificativ calitatea vieții pacienților.
Vezi și: Microbiomul este influențat de familie și de prieteni. Ce spun specialiștii
Ce este nevralgia?
Nevralgia survine atunci când o afecțiune de sănătate influențează nervii responsabili pentru transmiterea senzațiilor către creier. Acest tip de durere poate varia în intensitate și manifestare, afectând diverse părți ale corpului. Există diverse forme de durere nervoasă, incluzând post-herpetică, trigeminală, occipitală și pudendală.

foto:freepik
Tipuri specifice de nevralgie
- Post-herpetică: După o infecție cu virusul herpes zoster (ce provoacă zona zoster sau herpesul zoster), pacienții pot dezvolta dureri persistente în zona afectată de erupție.
- Trigeminală: Provocând dureri intense în zona feței și a maxilarului.
- Occipitală: Generând durere în partea de sus a coloanei vertebrale, la baza craniului, care se poate extinde în partea din spate a capului.
- Pudendală: Cauzând durere în zona perineului.
Simptomele nevralgiei
Simptomele durerii nervoase includ senzații de înțepătură, înțepenire sau arsură. Uneori, durerea poate fi descrisă ca un șoc electric sau o senzație ascuțită și bruscă. Sensibilitatea crescută la atingere sau frig poate fi, de asemenea, prezentă. Durerea nervoasă este mai intensă în timpul nopții și poate interfera cu activități esențiale, precum somnul, munca și exercițiile fizice.
- Durere ascuțită și intensă: Nevralgia se caracterizează printr-o durere extrem de intensă, adesea descrisă ca fiind ascuțită, înțepătoare sau ca un șoc electric.
- Durere persistentă: Durerea poate fi continuă sau poate apărea în atacuri recurente, cunoscute sub numele de paroxisme.
- Hipersensibilitate: Pacienții pot experimenta o creștere a sensibilității la atingere, inclusiv la stimuli care, în mod normal, nu ar provoca durere.
- Amorțeală sau furnicături: Simptomele de amorțeală sau furnicături pot însoți durerea și pot indica o afectare a nervilor care transmit senzații la nivelul pielii.
- Slăbiciune musculară: În unele cazuri, nervii afectați pot determina slăbiciune musculară în zona respectivă.
- Durere mai accentuată în timpul nopții: Mulți pacienți cu nevralgie raportează o intensificare a durerii în timpul nopții, ceea ce poate afecta somnul și odihna.
- Stres, anxietate și depresie: Din cauza durerii intense și a impactului asupra calității vieții, pacienții cu nevralgie pot dezvolta stări de anxietate și depresie.
- Sciatica: În cazul presiunii asupra nervilor din partea inferioară a spatelui, simptomele pot include durere radiind în jos pe picior, însoțită de furnicături, amorțeală sau slăbiciune.
- Fibromialgia: Asociată cu dureri de arsură sau dureri în diferite părți ale corpului, dar și cu oboseală și dificultăți de somn.
Cauzele nevralgiei
Nevralgia este declanșată în general de leziuni sau boli care afectează sistemul nervos central, nervii periferici sau circulația sângelui către nervi. Printre cauzele frecvente se numără leziunile cerebrale sau ale coloanei vertebrale, deficiențele de vitamine B12 sau B1, consumul excesiv de alcool, și afecțiuni precum diabetul sau scleroza multiplă.
Diagnostic
Diagnosticarea durerii nervoase implică evaluarea simptomelor și un examen fizic realizat de medic. Acesta va verifica forța musculară, reflexele și sensibilitatea la atingere. De asemenea, pot fi necesare teste suplimentare, cum ar fi analize de sânge, studii de conducere nervoasă și imagistica medicală (CT sau MRI).
Opțiuni de tratament
Tratarea durerii nervoase reprezintă o provocare, dar există multiple strategii disponibile. Tratamentul cauzei subiacente este primordial, iar opțiunile de alinare a durerii includ medicamente, terapii non-medicamentoase și abordări de gestionare a stilului de viață. În ceea ce privește administrarea medicamentelor, este important să începi cu doze mici și să ajustezi treptat, sub supravegherea medicului.
Strategii non-medicamentoase
Ajustările stilului de viață pot fi benefice, incluzând o alimentație echilibrată, exerciții regulate și gestionarea eficientă a sarcinilor zilnice. Terapii non-medicamentoase (acupunctura, tehnici de relaxare și tratamente psihologice) pot aduce alinare și pot îmbunătății calității vieții.
Nevralgia este o problemă medicală complexă, dar abordarea adecvată poate aduce alinare și îmbunătățirea calității vieții. Este esențial să consulți un medic pentru un diagnostic corect și un plan de tratament personalizat. Educarea pacienților despre nevralgie și opțiunile de gestionare poate contribui la o mai bună înțelegere și adaptare la această condiție dificilă.
-
Cum să iei vitamina C pentru a fi cât mai eficientă. Ai greșit până acum02.11.2025, 14:04
-
Semnele pe care le ignori și care arată că ficatul tău cedează încet02.11.2025, 12:37
-
6 motive pentru care ți se face poftă de ceva dulce după ce ai mâncat02.11.2025, 11:13
-
Ce s-a descoperit în pungile de perfuzie folosite zilnic la pacienți02.11.2025, 10:26
-
Grupa de sânge care ar putea crește riscul unui AVC înainte de 60 de ani
Medicamentul frecvent utilizat care distruge creierul
Stilul de viață, esențial pentru reducerea riscului de demență, AVC și depresie la vârsta a treia. Ce trebuie să faci
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Exercițiile fizice regulate îmbunătățesc performanța fizică și cognitivă a adulților vârstnici
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Testul de urină care poate prezice dacă faci demență. O simplă analiză descoperă boala
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Substanța ascunsă în creierul fiecăruia dintre noi. Legătura șocantă cu bolile neurologice
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Claritate pentru minte: Când să investigăm semnalele neurologice
Pierderile de memorie: stres sau boală neurologică?
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Poluarea aerului atacă direct creierul. Particulele fine pot accelera Alzheimer și demența
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Aflarea riscului de Alzheimer poate reduce anxietatea, dar și motivația pentru un stil de viață sănătos, arată un nou studiu
Boala care îți atacă creierul. Crește riscul de demență și AVC
Robotul de dimensiunea unui bob de orez care poate schimba neurochirurgia. Poate fi folosit pentru biopsii cerebrale sau Parkinson
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
