Noi cercetări redefinesc boala Parkinson
Pe măsură ce oamenii de știință aprofundează mai mult natura Parkinson-ului, cu atât se pare că este mai variat, cu numeroase subtipuri. O nouă revizuire propune ca boala Parkinson să se încadreze...
Într-un document recent al Journal of Parkinson's Disease, oamenii de știință din Danemarca susțin modul în care rezultatele obținute din studiile de imagistică și țesuturi se potrivesc cu o teorie a Parkinson-ului care împarte afecțiunea "într-un prim PNS și un subtip CNS-prim", notează Medical News Today.
Boala Parkinson distruge în principal celulele dopaminei din zona substanței nigra a creierului. Aceasta este partea care controlează mișcarea.
Această deteriorare dă naștere la cele mai frecvente simptome, inclusiv tremor, rigiditate și dificultăți de echilibru.
Boala Parkinson poate provoca, de asemenea, modificări emoționale, depresie, constipație, perturbări ale somnului și probleme urinare.
Modelul simptomelor și rata lor de progresie pot varia foarte mult în rândul pacienților.
O caracteristică distinctivă a Parkinsonului este, totuși, acumularea și răspândirea grupurilor toxice de proteine alfa-sinucleine numite corpuri Lewy. Aceste grupe sunt, de asemenea, caracteristici ale demenței cu corpurile Lewy.
Dezbaterea originilor Parkinsonului
Unii oameni de știință au propus că alfa-sinucleina toxică se formează în PNS a intestinului și se răspândește la creier, care face parte din SNC, prin nervul vag.
"Cu toate acestea, nu toate studiile de autopsie sunt de acord cu această interpretare", spune dr. Per Borghammer, care lucrează în Departamentul de Medicină Nucleară și PET la Spitalul Universitar Aarhus din Danemarca.
„În unele cazuri", adaugă el, „creierul nu conține patologie la„ punctele de intrare "importante în creier, cum ar fi nucleul vagului dorsal din partea inferioară a trunchiului creierului.
Dr. Borghammer și colega sa Nathalie Van Den Berge, doctorat. - a Departamentului de Medicină Clinică din cadrul Universității Aarhus - sunt cei doi autori ai noii recenzii.
Aceștia discută și evaluează rezultatele studiilor de imagistică de la persoane cu boala Parkinson și teste pe țesuturile modelului uman și animal.
În diferențierea dintre un prim-tip PNS și un subtip CNS-teoriu de Parkinson, acestea se concentrează pe un simptom numit tulburare de comportament de somn REM (RBD).
RBD și cele două tipuri de Parkinson
Persoanele cu RBD par să își îndeplinească visele în timpul somnului REM. Acest lucru poate duce la un comportament violent care poate dăuna individului sau partenerului lor de pat.
RBD afectează până la 0,5% dintre adulți, adulții în vârstă fiind printre cei mai susceptibili de a experimenta afecțiunea. Cu toate acestea, rata este mult mai mare printre cei cu boala Parkinson și demența cu corpurile Lewy.
Dr. Borghammer și Van Den Berge sugerează că caracteristica distinctivă a primului subtip PNS de Parkinson este prezența RBD în faza timpurie sau prodromă a bolii - înainte de apariția simptomelor clasice legate de mișcare.
„Este o componentă centrală a acestei ipoteze", scriu ei, „faptul că primul fenotip PNS pare să fie puternic asociat cu prezența [RBD] în timpul prodromului bolii [Parkinson], în timp ce primul fenotip CNS este mai mult adesea negativ RBD în timpul fazei prodromale. "
În concluzie, autorii sugerează că ipoteza lor „pare capabilă să explice o serie de descoperiri discrepante" în literatura de specialitate și oferă o nouă direcție pentru explorarea ulterioară a originilor și progresiei bolii Parkinson.
Este probabil ca aceste tipuri diferite ale bolii [Parkinson] să aibă nevoie de strategii diferite de tratament.
-
Ce se întâmplă cu salariile din Sănătăte. Alexandru Rogobete, lămuriri20.11.2025, 14:44
-
Alexandru Rogobete, anunț de ultimă oră legat de medicamente20.11.2025, 14:23
-
9 alimente bogate în Magneziu20.11.2025, 13:37
-
-
Medicamentul care scade colesterolul cu 60%20.11.2025, 11:47
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Testul de trei minute care poate detecta Alzheimer cu ani înainte de diagnostic
Creierul decide dacă mâncarea e sănătoasă sau gustoasă
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Claritate pentru minte: Când să investigăm semnalele neurologice
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Testul de urină care poate prezice dacă faci demență. O simplă analiză descoperă boala
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
8 semne timpurii ale sclerozei multiple
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Un simplu test de colesterol îți poate arăta riscul de Alzheimer. Avertismentul cercetătorilor
Trei greșeli care îți pot afecta creierul, potrivit unui neurolog: "Nu le fac niciodată"
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Te dor articulațiile? Nu ignora acest semn! Care e diferența dintre osteoartrită și artrita reumatoidă
Siropul comun care îți protejează creierul de Parkinson
Pierderile de memorie: stres sau boală neurologică?
Ce se întâmplă în creierul celor care au făcut AVC
Boala care îți atacă creierul. Crește riscul de demență și AVC
Grupa de sânge care ar putea crește riscul unui AVC înainte de 60 de ani
Auzi bătăile inimii în ureche? Ar putea fi fatal
Obiceiul care triplează riscul de moarte
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
