Noi cercetări redefinesc boala Parkinson
Pe măsură ce oamenii de știință aprofundează mai mult natura Parkinson-ului, cu atât se pare că este mai variat, cu numeroase subtipuri. O nouă revizuire propune ca boala Parkinson să se încadreze...
Într-un document recent al Journal of Parkinson's Disease, oamenii de știință din Danemarca susțin modul în care rezultatele obținute din studiile de imagistică și țesuturi se potrivesc cu o teorie a Parkinson-ului care împarte afecțiunea "într-un prim PNS și un subtip CNS-prim", notează Medical News Today.
Boala Parkinson distruge în principal celulele dopaminei din zona substanței nigra a creierului. Aceasta este partea care controlează mișcarea.
Această deteriorare dă naștere la cele mai frecvente simptome, inclusiv tremor, rigiditate și dificultăți de echilibru.
Boala Parkinson poate provoca, de asemenea, modificări emoționale, depresie, constipație, perturbări ale somnului și probleme urinare.
Modelul simptomelor și rata lor de progresie pot varia foarte mult în rândul pacienților.
O caracteristică distinctivă a Parkinsonului este, totuși, acumularea și răspândirea grupurilor toxice de proteine alfa-sinucleine numite corpuri Lewy. Aceste grupe sunt, de asemenea, caracteristici ale demenței cu corpurile Lewy.
Dezbaterea originilor Parkinsonului
Unii oameni de știință au propus că alfa-sinucleina toxică se formează în PNS a intestinului și se răspândește la creier, care face parte din SNC, prin nervul vag.
"Cu toate acestea, nu toate studiile de autopsie sunt de acord cu această interpretare", spune dr. Per Borghammer, care lucrează în Departamentul de Medicină Nucleară și PET la Spitalul Universitar Aarhus din Danemarca.
„În unele cazuri", adaugă el, „creierul nu conține patologie la„ punctele de intrare "importante în creier, cum ar fi nucleul vagului dorsal din partea inferioară a trunchiului creierului.
Dr. Borghammer și colega sa Nathalie Van Den Berge, doctorat. - a Departamentului de Medicină Clinică din cadrul Universității Aarhus - sunt cei doi autori ai noii recenzii.
Aceștia discută și evaluează rezultatele studiilor de imagistică de la persoane cu boala Parkinson și teste pe țesuturile modelului uman și animal.
În diferențierea dintre un prim-tip PNS și un subtip CNS-teoriu de Parkinson, acestea se concentrează pe un simptom numit tulburare de comportament de somn REM (RBD).
RBD și cele două tipuri de Parkinson
Persoanele cu RBD par să își îndeplinească visele în timpul somnului REM. Acest lucru poate duce la un comportament violent care poate dăuna individului sau partenerului lor de pat.
RBD afectează până la 0,5% dintre adulți, adulții în vârstă fiind printre cei mai susceptibili de a experimenta afecțiunea. Cu toate acestea, rata este mult mai mare printre cei cu boala Parkinson și demența cu corpurile Lewy.
Dr. Borghammer și Van Den Berge sugerează că caracteristica distinctivă a primului subtip PNS de Parkinson este prezența RBD în faza timpurie sau prodromă a bolii - înainte de apariția simptomelor clasice legate de mișcare.
„Este o componentă centrală a acestei ipoteze", scriu ei, „faptul că primul fenotip PNS pare să fie puternic asociat cu prezența [RBD] în timpul prodromului bolii [Parkinson], în timp ce primul fenotip CNS este mai mult adesea negativ RBD în timpul fazei prodromale. "
În concluzie, autorii sugerează că ipoteza lor „pare capabilă să explice o serie de descoperiri discrepante" în literatura de specialitate și oferă o nouă direcție pentru explorarea ulterioară a originilor și progresiei bolii Parkinson.
Este probabil ca aceste tipuri diferite ale bolii [Parkinson] să aibă nevoie de strategii diferite de tratament.
Cel mai rău lucru care îți afectează creierul
Cantitatea de alcool care îți devastează creierul. E mai puțină decât ai crede
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Te dor articulațiile? Nu ignora acest semn! Care e diferența dintre osteoartrită și artrita reumatoidă
Deficiența de Vitamina K, impact asupra creierului. Duce la tulburări neurologice
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Secretele percepțiilor comune. Ce se întâmplă în creier
Șase lucruri surprinzătoare legate de Alzheimer
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Semnul din ochi că faci Alzheimer peste 10 ani. Chinezii fac ASTA deja! Descoperirea care schimbă tot
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Tehnologia digitală reduce riscul de demență la adulții în vârstă, arată un nou studiu
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Somnolența diurnă la vârstnici, semnal ascuns al declinului cognitiv
5 semne timpurii care indică boala Alzheimer
Grăsimea abdominală și de pe brațe, posibil indicator timpuriu al demenței
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Semne timpurii neobișnuite ale demenței. Experții, avertisment
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Substanța ascunsă în creierul fiecăruia dintre noi. Legătura șocantă cu bolile neurologice
Ce se întâmplă în creierul celor care au făcut AVC
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Incontinența după un AVC ar putea fi tratată
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
