Noi cercetări redefinesc boala Parkinson
Pe măsură ce oamenii de știință aprofundează mai mult natura Parkinson-ului, cu atât se pare că este mai variat, cu numeroase subtipuri. O nouă revizuire propune ca boala Parkinson să se încadreze...
Într-un document recent al Journal of Parkinson's Disease, oamenii de știință din Danemarca susțin modul în care rezultatele obținute din studiile de imagistică și țesuturi se potrivesc cu o teorie a Parkinson-ului care împarte afecțiunea "într-un prim PNS și un subtip CNS-prim", notează Medical News Today.
Boala Parkinson distruge în principal celulele dopaminei din zona substanței nigra a creierului. Aceasta este partea care controlează mișcarea.
Această deteriorare dă naștere la cele mai frecvente simptome, inclusiv tremor, rigiditate și dificultăți de echilibru.
Boala Parkinson poate provoca, de asemenea, modificări emoționale, depresie, constipație, perturbări ale somnului și probleme urinare.
Modelul simptomelor și rata lor de progresie pot varia foarte mult în rândul pacienților.
O caracteristică distinctivă a Parkinsonului este, totuși, acumularea și răspândirea grupurilor toxice de proteine alfa-sinucleine numite corpuri Lewy. Aceste grupe sunt, de asemenea, caracteristici ale demenței cu corpurile Lewy.
Dezbaterea originilor Parkinsonului
Unii oameni de știință au propus că alfa-sinucleina toxică se formează în PNS a intestinului și se răspândește la creier, care face parte din SNC, prin nervul vag.
"Cu toate acestea, nu toate studiile de autopsie sunt de acord cu această interpretare", spune dr. Per Borghammer, care lucrează în Departamentul de Medicină Nucleară și PET la Spitalul Universitar Aarhus din Danemarca.
„În unele cazuri", adaugă el, „creierul nu conține patologie la„ punctele de intrare "importante în creier, cum ar fi nucleul vagului dorsal din partea inferioară a trunchiului creierului.
Dr. Borghammer și colega sa Nathalie Van Den Berge, doctorat. - a Departamentului de Medicină Clinică din cadrul Universității Aarhus - sunt cei doi autori ai noii recenzii.
Aceștia discută și evaluează rezultatele studiilor de imagistică de la persoane cu boala Parkinson și teste pe țesuturile modelului uman și animal.
În diferențierea dintre un prim-tip PNS și un subtip CNS-teoriu de Parkinson, acestea se concentrează pe un simptom numit tulburare de comportament de somn REM (RBD).
RBD și cele două tipuri de Parkinson
Persoanele cu RBD par să își îndeplinească visele în timpul somnului REM. Acest lucru poate duce la un comportament violent care poate dăuna individului sau partenerului lor de pat.
RBD afectează până la 0,5% dintre adulți, adulții în vârstă fiind printre cei mai susceptibili de a experimenta afecțiunea. Cu toate acestea, rata este mult mai mare printre cei cu boala Parkinson și demența cu corpurile Lewy.
Dr. Borghammer și Van Den Berge sugerează că caracteristica distinctivă a primului subtip PNS de Parkinson este prezența RBD în faza timpurie sau prodromă a bolii - înainte de apariția simptomelor clasice legate de mișcare.
„Este o componentă centrală a acestei ipoteze", scriu ei, „faptul că primul fenotip PNS pare să fie puternic asociat cu prezența [RBD] în timpul prodromului bolii [Parkinson], în timp ce primul fenotip CNS este mai mult adesea negativ RBD în timpul fazei prodromale. "
În concluzie, autorii sugerează că ipoteza lor „pare capabilă să explice o serie de descoperiri discrepante" în literatura de specialitate și oferă o nouă direcție pentru explorarea ulterioară a originilor și progresiei bolii Parkinson.
Este probabil ca aceste tipuri diferite ale bolii [Parkinson] să aibă nevoie de strategii diferite de tratament.
-
Cancerul de colon face ravagii. Creștere explozivă a cazurilor13.11.2025, 12:29
-
-
-
-
Alexandru Rogobete anunță relaxarea legislației13.11.2025, 09:20
Boala care îți atacă creierul. Crește riscul de demență și AVC
Tehnologia digitală reduce riscul de demență la adulții în vârstă, arată un nou studiu
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Grupa de sânge care ar putea crește riscul unui AVC înainte de 60 de ani
Boala care paralizează mușchii poate fi depistată cu 10 ani înainte: testul care dă speranță
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Aflarea riscului de Alzheimer poate reduce anxietatea, dar și motivația pentru un stil de viață sănătos, arată un nou studiu
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Un simplu test de colesterol îți poate arăta riscul de Alzheimer. Avertismentul cercetătorilor
Poluarea aerului atacă direct creierul. Particulele fine pot accelera Alzheimer și demența
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Îndulcitorul "inofensiv" care crește riscul de accident vascular cerebral
Exercițiile fizice regulate îmbunătățesc performanța fizică și cognitivă a adulților vârstnici
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Viața mereu pe fugă crește riscul de demență, avertizează experții
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
