Prof. Dr. Cătălin Copăescu a vorbit despre avantajele chirurgiei metabolice asupra persoanelor cu obezitate morbidă.
”Sunt încântat și onorat să dezbatem împreună un subiect nu doar de actualitate, ci de mare importanță pentru sănătatea noastră, a tuturor”, și-a început intervenția Prof. Dr. Cătălin Copăescu, specializat în chirurgie bariatrică și metabolică, în cadrul emisiunii Academia de Sănătate de la DC Medical.
”Într-adevăr, chirurgia metabolică, așa cum este definită astăzi a trecut prin mai multe etape evolutive. În trecut, în urmă ciu 70 de ani au fost primele încercări care puneau preț pe scăderea ponderală și se chema chirurgia scăderii ponderale. Ulterior, pentru că scăderea ponderală este consecința diminuării țesutului adipos, ea a purtat denumirea de chirurgia obezității.
Ulterior, pentru că nu ne referim doar la scăderea ponderală, ci că acești pacienți cu dimensiuni semnificative, cu morbidități nenumărate asociat, sunt supuși altor intervenții chirurgicale pentru rezecții tumorale, pentru boli benigne, pentru hernii, dar sunt niște pacienți foarte grei. S-a îmbrăcat denumirea de chirurgie bariatrică, baros în limba greacă înseamnă încărcătură, greutate, înseamnă foarte dificil.
Pentru un pacient care este așezat pe masa de operație având asemenea riscuri și o asemenea dimensiune, comportă un risc de complicații, dificultăți pentru echipa anestezico-chirurgicală, un specific care a fost asumat ca atare, chirurgia bariatrică și către care nu s-au îndreptat foarte mulți colegi, este drept, peste timp. Având în vedere toate aceste complicații, costurile necesare întregului parcurs al unui astfel de pacient, diagnostic, operator, chirurgical și mai ales al evoluției post-operatorii.
Chirurgia obezității, benefică și pentru scăderea riscului de cancer
Ulterior, realizăm că nu este vorba doar de scădere ponderală, nu e vorba doar de o diminuare a dimensiunii corpului și de scădere a unor anume morbidități și că nu totul depinde doar de kilograme, care eventual ar putea să revină în timp, până la urmă grăsimea fiind o formă de depozitare a energiei în corpul nostru, se acceptă, astăzi, să discutăm despre chirurgie bariatrică și metabolică.
Ambele noțiuni sunt grupate tocmai pentru a face trimitere și către ceea ce înseamnă boli metabolice, cum ar fi diabetul zaharat de tip 2, care nu asociază neapărat o dimensiune exagerată a corpului, pacientul nu este neapărat cu obezitate morbidă, dar el are un diabet care este insuficient controlat prin formule conservatoare și atunci are nevoie de o intervenție pe tubul digestiv. O să vorbim cât de complexă este de fapt modificarea pe care, aș spune, simple rezecții intestinale sau anastomoze, dar orientate conform procedurilor actuale, impactează asupra corpului. Modificări dramatice. Și ca să antamez, modificări care studiate fiind în ultimii 30 de ani au inspira, nu doar cercetarea, ci și firele de medicamente care susțin cercetarea să aflăm că toate aceste modificări, la nivel de incretine, hormoni, modificări de floră intestinală, modificări ale circuitelor neuro-entero-hormonale să poată imagina soluții medicamentoase care să se aplice pe o scară mult mai largă.
Zic scară mult mai largă, pentru că noi nu reușim prin chirurgie, astăzi, chiar dacă suntem atât de avansați la nivel mondial să atingem să operăm mai mult de 0,5% dintre cei care ar avea nevoie de o astfel de procedură.
Obezitatea morbidă, cu indicație chirurgicală este estimată undeva la 300 de milioane, iar noi operăm cam un milion pe an, la nivel mondial”, a explicat prof. Cătălin Copăescu, în exclusivitate, la Academia de Sănătate de la DC Medical.
Obezitatea, boală cronică. Cătălina Poiană: Riscul de cancer este foarte mare
”Astăzi facem chirurgie bariatrică și metabolică exclusiv pe cale minim invazivă. Toate reținerile pe care comunitatea medicală le-a avut în urmă cu 20, 30, 40 de ani, apropos de chirurgia bariatrică, au fost legate de riscuri, pentru că intervențiile erau pe cale deschisă.
Acești pacienți făceau complicații în 30-40% din cazuri și mortalitatea era și ea în jur de 5-6%, ceea ce este foarte mult. În acea perioadă și România a făcut pași, iar prima intervenție a fost în Spitalul Caritas, în anii 70, Floreasca, în anii 70, cu experiența prelungită mai departe de dr. Bucur, care a mers mai departe cu bypass-ul.
Ulterior, regretatul prof. Galea, la Cluj, a introdus, după 1990, un program de gastrectomie verticală cu bandare, reușind să opereze peste 1000 de cazuri, și ulterior, sunt și eu parte a celor care am încercat, în echipă, să introducem în România chirurgia minim invazivă, care părea să fie viitorul și este astăzi, în exclusivitate, prezentul pentru chirurgia bariatrică.
Fiind pacienți dificili, plăgile abdominale sunt practic inexistente, nu sunt complicații legate de aceste probleme”, a explicat prof. Copăescu, adăugând că recuperarea este foarte ușoară după acest tip de intervenție chirurgicală.
Mai multe în video:
Accesul inegal la servicii medicale pune în pericol sănătatea românilor și exercitarea democratică.
