Pacienții, afectați și după un an de zile de la infecția cu COVID. Care sunt cele mai afectate organe

Pacienții care au fost infectați cu COVID au organele interne afectate. Trei din cinci pacienți cu COVID de lungă durată au leziuni ale organelor la un an de la infecție, arată cel mai recent studiu publicat în The Conversation. 

Cele mai recente date de la Oficiul Național de Statistică sugerează că peste 1,2 milioane de persoane din Regatul Unit declară că trăiesc cu COVID de lungă durată de 12 luni sau mai mult.

Mai multe studii au confirmat faptul că simptomele pot persista la persoanele cu COVID lung mai mult de un an după infectare. Iar COVID lung poate apărea indiferent dacă oamenii au fost sau nu foarte bolnavi când au contractat virusul.

Vezi și: Cele cinci obiceiuri care scad riscul de deces prematur cu 30%. Poți câștiga încă 5 ani de viață

Care sunt cele mai afectate organe

Între timp, există dovezi convingătoare de afectare a organelor la persoanele care au fost spitalizate cu COVID. Dar ce se întâmplă cu afectarea organelor la persoanele care nu au avut neapărat nevoie să fie internate în spital cu virusul, dar care au dezvoltat COVID lung.

Într-un nou studiu publicat în Journal of the Royal Society of Medicine, cercetătorii au analizat afectarea organelor la pacienții cu COVID de lungă durată, dintre care majoritatea nu au fost grav afectați atunci când au avut inițial COVID. Aceștia au identificat leziuni ale organelor la 59% dintre participanți la un an după simptomele inițiale.

La pacienții care se simțeau foarte rău și erau spitalizați cu COVID, riscurile de disfuncționalitate la nivelul inimii și al altor organe deveneau clare pentru clinicieni și oameni de știință.

Termenul "COVID lung", utilizat acum pentru a descrie simptomele post-COVID care persistă mai mult de 12 săptămâni, nu fusese încă inventat. Efectele unei infecții COVID la persoanele care nu erau spitalizate nu erau caracterizate, dar se presupunea că sunt neglijabile.

O companie cu sediul la Oxford, specializată în imagistică specifică de organe, le-a cerut cercetătorilor să colaboreze la un studiu de urmărire a persoanelor din comunitate după infectarea cu COVID.

Vezi și: Cele 7 semne care indică o problemă de sănătate. Le simți când te trezești. Nu le ignora

Organele, scanate RMN

Pe parcursul anilor 2020 și 2021, cercetătorii au documentat simptomele și au efectuat o scanare RMN multiorganică de 40 de minute la 536 de persoane cu COVID de lungă durată, la șase luni după infecția inițială, concentrându-se asupra inimii, plămânilor, ficatului, rinichilor și pancreasului.

Aproximativ 13% au fost spitalizați atunci când au fost diagnosticați pentru prima dată cu COVID și doar 2% au primit una sau mai multe vaccinări COVID, ceea ce reflectă situația din stadiul incipient al pandemiei.

În urma acestui prim set de scanări, cercetătorii au constatat că 331 de participanți (62%) aveau organe afectate. Afectarea ficatului, a pancreasului, a inimii și a rinichilor a fost cea mai frecventă (afectând 29%, 20%, 19% și, respectiv, 15% dintre participanți). Acești 331 de participanți au fost urmăriți șase luni mai târziu cu o nouă scanare RMN.

S-a constatat că trei din cinci dintre participanții la studiul inițial (59%) au avut afecțiuni la cel puțin un organ la un an după infecție, în timp ce puțin peste unul din patru (27%) a avut afecțiuni la două sau mai multe organe. Așadar, pentru marea majoritate a participanților care au avut leziuni ale organelor la șase luni, acestea s-au menținut până la cel puțin 12 luni.

Deși, în unele cazuri, participanții cu leziuni ale organelor nu mai prezentau simptome, afectarea organelor a fost asociată cu o probabilitate mai mare de simptome persistente și o funcție redusă la 12 luni.

Vezi și: Dopamina, ce rol are și care sunt semnele deficitului sau excesului. Cum se poate regla nivelul prin câțiva pași simpli

Cercetarea viitoare ar trebui să aibă patru priorități

Studiul are unele limitări, care ar trebui să ghideze cercetările viitoare. În primul rând, marea majoritate a participanților la studiu au contractat COVID înainte ca vaccinurile să fie disponibile. Așadar, cercetătorii trebuie să stabilească dacă același grad de afectare a organelor apare în contextul actual, în care majoritatea oamenilor au avut cel puțin un vaccin COVID. De asemenea, va fi important să studieze persoanele care au fost infectate cu variante mai recente ale COVID.

Mai mult, o urmărire mai îndelungată a persoanelor cu COVID de lungă durată va arăta cât de mult se ameliorează în cele din urmă afectarea organelor. Acest lucru i-ar putea ajuta pe oamenii de știință să înțeleagă cum afectează afectarea organelor în acest context calitatea vieții și sănătatea pe termen lung.

În al treilea rând, cercetătorii nu au reușit să identifice subtipuri clare de simptome asociate cu afectarea unui anumit organ, sau a unor organe. Altfel spus, nu au fost capabili să lege afectarea unui anumit organ de simptome specifice.

Vezi și: Pletismografia, standardul de aur în depistarea bolilor pulmonare. Medic: Un simptom comun pe care pacienții îl ignoră de foarte multe ori

Este nevoie de un efort concertat pentru a defini mai bine subtipurile de COVID lung în funcție de simptome, investigații sanguine sau imagistice. De exemplu, s-a emis ipoteza că inflamația și coagularea anormală a sângelui sunt mecanisme majore care stau la baza COVID lung.

În al patrulea rând, acesta nu a fost un studiu la nivel de populație. Impactul COVID îndelungat asupra calității vieții și a absențelor de la locul de muncă reprezintă o preocupare majoră pentru indivizi, sisteme de sănătate și economii și ar trebui să contribuie la o analiză mai aprofundată a costurilor mai largi ale afectării organelor în cazul COVID îndelungat.