Particule minuscule de poluare pot declanșa infarct non-fatal
Oamenii de știință au descoperit că, chiar și câteva ore de expunere la particule ultrafine ambientale, comune în poluarea aerului, pot provoca un atac de cord non-fatal.
Un om de știință afiliat de Yale a constatat că, chiar și câteva ore de expunere la particule ultrafine ambientale, comune în poluarea aerului, pot provoca un atac de cord non-fatal. Infarctul miocardic este o formă majoră de boli cardiovasculare la nivel mondial. Particulele ultrafine (UFP) au dimensiunea de 100 nanometri sau mai mici. În zonele urbane, emisiile de automobile sunt sursa principală de UFP.
Studiul publicat în jurnalul Environmental Health Perspectives este considerat a fi prima investigație epidemiologică a efectelor expunerii la UFP și a atacurilor de cord, folosind numărul de particule, lungimea particulelor și concentrațiile pe suprafață la intervale orare de expunere.
„Acest studiu confirmă ceva suspectat de multă vreme - particulele minuscule de poluare a aerului pot juca un rol în bolile grave ale inimii. Acest lucru este valabil în special în primele ore de expunere", a spus dr Kai Chen, profesor asistent la Yale School of Public Health și primul autor al studiului.
„Nivelurile ridicate ale UFP reprezintă o problemă serioasă pentru sănătatea publică".
UFP constituie un risc pentru sănătate datorită dimensiunilor lor mici, a suprafețelor mari pe unitatea de masă și a capacității lor de a pătrunde în celule și a intra în sistemul sanguin. "Am fost primii care au demonstrat efectele UFP asupra sănătății astmaticilor într-un studiu epidemiologic din anii 1990", a declarat Annette Peters, directorul Institutului de Epidemiologie din Helmholtz Center Munich și co-autor al acestei lucrări.
„De atunci au fost publicate aproximativ 200 de studii suplimentare. Cu toate acestea, dovezile epidemiologice rămân inconsistente și insuficiente pentru a deduce o relație cauzală."
Expunerea la particule ultrafine, periculoasă
Lipsa de informații consistente în cadrul studiilor epidemiologice poate fi parțial din cauza diferitelor intervale de dimensiuni și valori ale expunerii examinate pentru a caracteriza expunerea în mediu UFP. Chen și coautorii săi au vrut să afle dacă expunerea tranzitorie la UFP ar putea declanșa atacuri de cord și dacă măsurile alternative, cum ar fi lungimea particulelor și concentrațiile pe suprafețe, ar putea îmbunătăți investigarea efectelor acestor particule asupra sănătății.
Împreună cu cercetătorii de la Helmholtz Center München, Spitalul universitar Augsburg și Spitalul Nördlingen, Chen a examinat datele dintr-un registru al tuturor cazurilor de infarct miocardic care nu sunt fatale din Augsburg, Germania. Studiul a analizat 5.898 de pacienți cu infarct non-fatal avut între anii 2005 și 2015. Atacurile de cord au fost comparate cu datele poluării aeriene UFP la ora producerii acestora și ajustate pentru o serie de factori suplimentari, cum ar fi ziua din săptămâna, tendința pe termen lung și statutul socioeconomic.
„Acest lucru reprezintă un pas important spre înțelegerea indicatorului adecvat al expunerii la particule ultrafine în determinarea efectelor asupra sănătății pe termen scurt, deoarece efectele lungimii particulelor și concentrațiilor de suprafață au fost mai puternice decât cele ale concentrației numărului de particule și au rămas similare după ajustarea pentru altți poluanți ai aerului", a spus Chen. „Analizele noastre viitoare vor examina expunerile orale combinate atât la poluarea aerului, cât și la temperatura extremă. De asemenea, vom identifica subpopulații vulnerabile în ceea ce privește bolile preexistente și aportul de medicamente".
-
-
Porţii mai mici în unele restaurante pentru clienţii care iau Ozempic23.12.2025, 20:59
-
-
-
EXCLUSIV Colesterolul mărit la tineri. Dr. Monica Trofin Bănescu: Risc major pentru bolile cardiovasculare și cerebrovasculare
Ce se întâmplă când tensiunea arterială scade sub 120 mm Hg
Semnele hipertensiunii pe care le poți observa în ochi. Cum să îți reduci nivelul acesteia
EXCLUSIV Inovație în Cardiologie. Dr. Dumitrescu: Practică, soluții aplicabile și complicații. Dr. Costache: Tehnologii robotice
Tratamentul cardiacilor, modificat. Factorul surpriză care scade tensiunea și reduce internările
Terapia care înjumătățește riscul de infarct și AVC
Antidotul care reduce semnificativ colesterolul ridicat. Are efect major
Antidotul care reduce semnificativ colesterolul ridicat. Are efect major.
Testul care îți arată din timp dacă inima ta e în pericol înainte de apariția simptomelor
Raportul talie-înălțime, un predictor eficient al riscului cardiac
Periuța de dinți poate provoca infarct. Cum poate gura să îți omoare inima și să îți infecteze corpul
EXCLUSIV Chirurgia inimii în secolul XXI. Dr. Victor Costache: Chirurgul trebuie să stăpânească toate tehnicile
Semnul banal care îți arată că ai o boală cardiacă mortală
EXCLUSIV Stenoza aortică, simptome, diagnostic și tratamente moderne. Prof. dr. Horațiu Moldovan: Începe să obosească, face sincope
Insuficiența cardiacă stângă: simptome care nu trebuie ignorate
EXCLUSIV Sedentarismul, factor agravant pentru boala varicoasă. Dr. Anca Chitic: La fiecare două ore, o mică pauză de două minute
Colesterol mare: 4 metode să-l scazi rapid
Lumina artificială pe timpul nopții crește riscul de boli cardiace cu până la 50%
Un test simplu poate prezice mai bine riscul de boli cardiovasculare decât cel standard
Bolile de inimă, diagnosticate diferit. Testul privind valoarea colesterolului nu mai este de actualitate.
Adevărul din spatele suplimentelor care promit să-ți curețe vasele de sânge
Hipertensiunea ucide peste 10 milioane de oameni pe an. Majoritatea deceselor ar putea fi prevenite
Sindromul Wolff-Parkinson-White, afecțiune cardiacă tăcută. Poate rămâne ascunsă până la bătrânețe
Sindromul Wolff-Parkinson-White este o afecțiune cardiacă tăcută. Poate rămâne ascunsă până la bătrânețe.
