Pierderea memoriei, asociată cu depresia. Cercetător, despre scurtarea telomerelor: Duc la afectarea cognitivă și la tulburări de dispoziție
Pierderea memoriei a fost asociată cu depresia. Care este elementul ce face legătura între depresie și declinul cognitiv, inclusiv boala Alzheimer.
Un studiu recent a evidențiat legătura dintre pierderea memoriei, ca simptom al declinului neuronal, și scurtarea telomerelor, care au rolul de a proteja şi de a asigura integritatea ADN-ului de codificare a genomului.
Astfel, cercetătorii sud-coreeni au arătat că aceste capete, pe care le-au numit ”fitile” și care se ard lent, pe măsură ce îmbătrânim în mod natural, sunt neobișnuit de scurte în cazul persoanelor care sunt relativ sănătoase, dar care au observat semne incipiente ale simptomelor depresive și de declin cognitiv, cum ar fi pierderea memoriei, notează Science Alert, citând studiul publicat în revista Aging.
Ce spune studiul
Studiul randomizat controlat, realizat pe 137 de persoane cu vârste cuprinse între 60 și 79 de ani, prezintă mai multe dovezi pentru ipoteza telomerului în ceea ce privește îmbătrânirea, care presupune că toate celulele ating un punct final, în care nu se mai pot diviza și replica.
Mai mult, aceștia se comportă ca un ”ceas” la care numărătoarea până la zero este accelerată de stresul cronic și, posibil, de depresie.
Astfel, cu fiecare scurtare a telomerelor, calitățile protectoare ale acestora se diminuează, ajungând într-o stare de zombie.
Potrivit ipotezei cercetătorilor, dacă sistemul de reciclare a organismului nu reușește eliminarea acestor celule tip ”zombie”, ele pot contribui la apariția unor boli.
De asemenea, mai spun cercetătorii, micșorarea telormerelor este strâns legată de îmbătrânire, nu doar de cea celulară, ci de îmbătrânirea întregului organism.
Astfel, depresia cronică, dar și nivelul inflamațiilor, sunt factori importați care explică îmbătrânirea accelerată a creierului în cazul persoanelor în vârstă.
Totodată s-a constatat că telomerle mai scurte sunt legate de nivelurile crescute de interleukină-6 (IL-6), care poate acționa ca o citokină proinflamatorie, precum și ca o miokină antiinflamatorie în sânge.
”Pe baza constatărilor noastre, credem că scurtarea lungimii telomerelor la vârstnici nu este asociată doar cu depresia avansată, ci și cu simptomele depresive timpurii.
Scurtarea lungimii telomerelor este asociată cu niveluri crescute de IL-6 la vârstnici și speculăm că IL-6 poate fi o citokină implicată în depresie, de la stadiile timpurii până la depresia avansată”, a scris neurochirurgul Myung-Hoon Han de la Hanyang University Guri Hospital și colegii săi.
De altfel, inflamația cronică (obezitatea, hipertensiunea arterială sau diabetul) este unul dintre principalii suspecți ai bolilor legate de vârstă, inclusiv boala Alzheimer.
Printre simptomele bolii Alzheimer se numără uitarea, problemele cu activitățile zilnice, greșelile cu privire la timp și loc, probleme de limbaj, pierderea lucrurilor, judecată slabă, neliniștea, probleme cu vederea, schimbările de comportament, precum depresia.
În prezent, se știe că depresia crește semnificativ riscul de a dezvolta Alzheimer, iar markerii inflamatori crescuți, precum IL-6, au fost legați de demență.
”Mecanismul precis care stă la baza corelației dintre telomerele mai scurte și depresia, declinul cognitiv și citokinele inflamatorii rămâne neclar”, recunosc cercetătorii, care precizează că inflamația cronică poate duce la scurtarea telomerilor într-un ritm mai rapid.
”Acest proces repetat poate provoca modificări structurale și funcționale cumulative în creier, ducând la afectarea cognitivă și la tulburări de dispoziție, inclusiv depresie”, explică cercetătorii.
Potrivit oamenilor de știință, rezultatele acestui studiu vor trebui reproduse la o scară mai mare, aceștia sperând în același timp că descoperirile lor pot contribui la prezicerea depresiei la persoanele în vârstă.
Ce este depresia și cum se manifestă
Depresia, numită medical depresie clinică sau depresie majoră, este o tulburare afectivă marcată de cel puțin două săptămâni la rând cu o dispoziție redusă față de majoritatea situațiilor care afectează viața profesională sau personală. Frecvent, poate fi însoțită de o stima de sine scăzută, energie redusă, pierderea interesului pentru activități care erau plăcute anterior.
Simptomele pe care le poate prezenta o persoană care suferă de depresie sunt:
- o stare de spirit prostă, în mod continuu
- senzația de neajutorare
- absența speranței de viitor
- stima de sine scăzută
- plâns frecvent
- senzația de vinovăție
- iritabilitate
- intoleranță față de ceilalți
- lipsa motivației și a interesului pentru diverse activități
- dificultatea de a lua decizii
- absența bucuriei față de viață
- senzația continuă de anxietate
- gânduri suicidale și de vătămare fizică
- schimbări ale apetitului
- scădere în greutate sau foarte rar creșterea în greutate
- constipație
- dureri de cap și amețeli
- dureri musculare și/sau articulare
- lipsa energiei
- libidoul scăzut
- anomalii ale ciclului menstrual
- probleme de somn
- neglijarea pasiunilor
- dificultăți în realizarea sarcinilor legate de muncă și casă.
De reținut, că foarte rar se întâmplă ca o persoană depresivă să aibă toate aceste simptome, arată Healthline.
-
Ministerul Sănătății, anunț important despre consultațiile gratuite18.11.2025, 17:37
-
-
Ceaiul care îți taie pofta de dulce în 10 minute18.11.2025, 13:31
-
-
De ce întârzie menstruația chiar dacă testul e negativ?18.11.2025, 11:53
Alzheimer, boala care îți fură amintirile cu cei dragi. Noi descoperiri șocante
A fost descoperită o nouă boală neurologică extrem de rară. Sunt doar 13 cazuri în lume
Adevărul ascuns despre băuturile care îți distrug creierul
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic
Claritate pentru minte: Când să investigăm semnalele neurologice
Testul de urină care poate prezice dacă faci demență. O simplă analiză descoperă boala
Siropul comun care îți protejează creierul de Parkinson
Poluarea aerului atacă direct creierul. Particulele fine pot accelera Alzheimer și demența
Activitatea care menține funcționarea creierului
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de demență
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Migrenă cu aură: ce se întâmplă în creier atunci când apare, ce o declanșează. E semn de AVC?
Ce se întâmplă în creierul celor care au făcut AVC
Exercițiile fizice regulate îmbunătățesc performanța fizică și cognitivă a adulților vârstnici
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Un simplu test de colesterol îți poate arăta riscul de Alzheimer. Avertismentul cercetătorilor
Secretul neașteptat care îți protejează creierul după 50 de ani. Nu are legătură cu pastilele
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
