Prima hartă a radonului din apă și sol, din România

Radon, hartă. O echipă de cercetători de la facultățile de Știința și Ingineria Mediului, Biologie și Geologie din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca a realizat prima cartare la scară largă a radonului din apă și sol din România, anunță un comunicat al UBB.

Studiul specialiștilor a fost publicat recent în jurnalul academic Science of The Total Environment.

Radon, hartă: "un atlas la zi" pentru centrul și vestul țării

Potrivit sursei citate, cercetarea constituie "un atlas la zi al concentrațiilor de radon măsurate în sol și în diverse surse de apă din partea centrală și de vest a României".

Autorii cercetării au întocmit două hărți, una cu radonul din sol cu date din 2.564 de măsurători efectuate pe teren, alta cu radonul din apă cu date din 2.452 de probe de apă potabilă. 73% din probele de apă analizate au fost colectate din puțuri și izvoare, acestea fiind indicate ca surse de apă în gospodării – fără să fie tratată în vreun fel. Studiul arată că majoritatea populației de la oraș și sat folosesc apa brută, fără să o trateze, la băut și uz casnic.

Câteva dintre ideile cercetătorilor:

* "Cartarea radonului poate fi un instrument util pentru implementarea politicilor radonului la nivel național și local, definind domenii prioritare pentru studiere detaliată și pentru stabilirea deciziilor privind utilizarea terenurilor".

* "Radonul omniprezent în sol, roci și apă reprezintă principala sursă a radonului din interior".

* "Conform rezultatelor publicate în ultimii 20 de ani de către cercetătorii din Cluj, radonul are o contribuție semnificativă la contaminarea aerului din interiorul clădirilor din România".

* "În întreaga lume, radonul este listat de Organizația Mondială a Sănătății drept a doua cauză principală de cancer pulmonar după fumat. Variația nivelului de radon în aerul din interiorul clădirilor depinde în primul rând de caracteristicile geologice ale zonei investigate, în al doilea rând de parametrii de mediu și, în cele din urmă, caracteristicile clădirii și modelele ocupaționale. Prin aceasta din urmă se poate menționa radonul din apa de la robinet utilizată de gospodării".

* "Deoarece radonul este solubil în apă, degazarea sa este adăugată la expunerea din interiorul locuinței. O atenție deosebită este necesară atunci când apa subterană este utilizată pentru alimentarea cu apă potabilă, deoarece radonul poate deveni un factor de risc pentru utilizatori dacă concentrația de radon din acvifer este mare. Cea mai mare parte a riscurilor de cancer provocate de radon în apa potabilă rezultă din transferul de radon în aerul interior și expunerea prin inhalare".

* "Concentrația de radon în sol este adesea folosită ca indicator și metodă predictivă pentru nivelul potențial de radon din interior. Distribuția gazului de radon în sol poate fi puternic influențată de parametrii locali cum ar fi compoziția chimică și mineralogică, proprietățile fizice, factorii climatici și geologici".

Idei expuse pe sciencedirect:

”S-a observat o diferență semnificativă între lunile calde și lunile reci.

Valori scăzute ale concentrației de activitate a radonului în zonele sedimentare.

O corelație moderată între concentrațiile de radon în apă și sol.

Harta radonului în apă nu indică un risc radiologic semnificativ”.

Radon, hartă: ce au găsit cercetătorii

Harta realizată de cercetătorii UBB reiese că "nu există o problemă radiologică semnificativă din perspectiva radonului inhalat/ingerat datorat apei", iar "concentrația de radon în apă ar influența nesemnificativ concentrația de radon din interior, chiar dacă sursa de apă se află în interiorul casei".

Alte concluzii ale cercetătorilor clujeni, potrivit comunicatului UBB:

"Harta radonului în sol sugerează faptul că strict măsurătorile concentrației radonului în sol, fără informații suplimentare (geologie, permeabilitate, tip de construcție etc.), nu sunt un indicator predictiv satisfăcător al radonului din interior.

Toate cercetările au fost realizate în cadrul Laboratorului de încercări Radon „Constantin Cosma" - LiRaCC din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj, singurul laborator complex autorizat din România în domeniul radonului, având ca principală activitate măsurarea concentrației de radon în probe din factorii de mediu (aer, apă, sol), prin adoptarea standardelor naționale și europene în practica curentă în cadrul procedurilor de încercare".

Radon, hartă: cercetări de peste 17 ani în laboratorul din Cluj

Laboratorul amintit funcționează în cadrul Facultății de Știința și Ingineria Mediului și poartă numele universitarului Constantin Cosma, un pionier în cercetările de radon. Oamenii de știință din Cluj susțin că au în spate o experiență de peste 17 ani. Iar dotările Laboratorului le-au permis să participe la 18 proiecte de cercetare naționale/internaționale.

"Problema radonului a fost asumată în România la nivel național de către autoritățile responsabile prin proiectarea și elaborarea unui Plan Național de Acțiune pentru Radon și o legislație adecvată, în cadrul ultimei Directive a Consiliului European 2013/59/Euratom de stabilire a standardelor de siguranță de bază pentru protecția împotriva pericolelor care apar în urma expunerii la radiații ionizante. Astfel, pentru a identifica zonele de risc la radon este necesar să se efectueze măsurători sistematice de radon în diferiți factori de mediu (sol, apă, aer interior) și să se carteze rezultatele", se mai arată în comunicatul UBB.