Prima universitate din țară care și-a monitorizat nivelul de radon. La ce boală poate duce acesta

Universitate, radon, cancer. O univeristate din România a pus în practică un proiect pilot monitorizând radonul din clădirile proprii. Este vorba de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Proiectulul a fost coordonat de conferențiarul Nicoleta Brișan și s-a derulat prin Laboratorul de Încercări Radon "Constantin Cosma" de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului. Laboratorul, informează un comunicat al UBB, este unicul de acest gen abilitat de către Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare să desfăşoare investigaţii şi măsurători ale concentraţiei de radon în probe din factorii de mediu.

"Acest demers se înscrie în programul UBB Goes Green, prin care UBB dorește să contribuie nu doar la o abordare mai ecologică a lumii în care trăim, dar și la asigurarea unor condiții de muncă adecvate colegilor din UBB, bazându-se adesea pe cercetările/inovațiile de calitate din cadrul UBB", spune prorectorul UBB pentru cercetare, competitivitate-excelență și publicații științifice, Daniel David.

Universitate, radon, cancer: la ce duce

Radonul, un gaz radioactiv prezent în sol, roci și apă, se formează continuu prin dezintegrarea uraniului şi toriului. "Agenţia Internaţională pentru Studiul Cancerului (IARC) clasifică radonul ca fiind principalul agent de mediu cancerigen, fiind considerat, după fumat, a două cauză în apariţia cancerului pulmonar", mai arată comunicatul.

Într-un studiu al cercetătorilor de la aceeași universitate, în care au întocmit prima hartă a radonului din sol și apă din țară, aceștia avertizau că "în toată lumea, radonul este listat de Organizația Mondială a Sănătății drept a doua cauză principală de cancer pulmonar după fumat. Variația nivelului de radon în aerul din interiorul clădirilor depinde în primul rând de caracteristicile geologice ale zonei investigate, în al doilea rând de parametrii de mediu și, în cele din urmă, caracteristicile clădirii și modelele ocupaționale. Prin aceasta din urmă se poate menționa radonul din apa de la robinet utilizată de gospodării".

Universitate, radon, cancer: 3 luni

În 60 de spații ale UBB s-a verificat concentraţia de radon și s-au depistat imobile unde valoarea concentraţiei de radon a depășit nivelul de referinţă de 300 Bq/m3 stabilit prin legislație. "În prezent, în cadrul Laboratorului LiRaCC se proiectează soluţii adecvate de remediere pentru spaţiile UBB în care a fost depăşit nivelul de referinţă", mai precizează sursa citată.

Reprezentanții UBB precizează că radonul pătrunde uşor prin fisurile din pereţi şi fundaţie, prin podele şi prin tubulatura utilizată pentru instalaţii, acumulându-se treptat în aerul de interior. Sursa principală a radonului în clădiri o reprezintă solul pe care este amplasată construcţia.

"În acest sens, clădirile (rezidenţiale, birouri, clădiri publice, săli de spectacol sau de sport etc.), cu precădere spațiile ventilate insuficient sau neaerisite pot constitui un risc pentru sănătatea populaţiei prin acumularea concentraţiilor de radon. Procentul mare de timp pe care populaţia îl petrece în interiorul clădirilor conduce astfel la creşterea expunerii pe termen lung la acţiunea radonului", potrivit sursei citate.

Din 2018, România are obligaţia de a implementa Directiva CE 2013/59 EURATOM de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecţia împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiaţiile ionizante. Directiva europeană a fost preluată în legislația națională prin HG 526/25.07.2018 pentru aprobarea Planului naţional de acţiune la radon (PNAR) şi norma metodologică de implementare, care prevede obligativitatea de a măsura şi remedia concentraţia de radon din clădiri, atât rezidenţiale, cât şi locuri de muncă, fiind obligatorii măsurători în toate clădirile publice cu grad ridicat de ocupare din România, precum instituţii publice, şcoli, grădiniţe, spitale, cămine de copii şi bătrâni şi alte clădiri cu utilizare similară.