Primele semne ale demenței pot fi ușor trecute cu vederea. Cu toate acestea, psihologii ne explică la ce să fim atenți atunci când bănuim că o persoană apropiată s-ar putea confrunta cu această...
Primele semne ale demenței sunt, de obicei, observate atunci când deja afecțiunea progresează. Pierderea memoriei sau dificultățile de concentrare sunt cele mai evidente.
Laura Roxana Goga, psiholog, a explicat în exclusivitate pentru DC MEDICAL, de ce este important să fim atenți la semnele timpurii ale demenței.
"Doresc să subliniez importanța conștientizării semnelor timpurii ale demenței. Tulburările cognitive, scorurile reduse la scala GAFS și MMSE, precum și dificultățile în orientarea temporo-spațială pot fi indicii ale unei evoluții către această afecțiune.
Este crucial să fim atenți la aceste semne și să căutăm sprijin medical pentru evaluare și gestionare adecvată. Ignorarea lor poate duce la o deteriorare mai rapidă a stării de sănătate și la o pierdere a independenței personale.
În monitorizarea dezvoltării demenței, este esențial să fim atenți la mai multe semne și simptome. Printre acestea se numără tulburările cognitive, exprimate prin dificultăți în procesele de gândire, memorie și raționament. Scăderea scorului în evaluările precum GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) și MMSE (Mini-Mental State Examination) oferă indicii importante asupra deteriorării funcționale a individului.
Orientarea temporo-spațială afectată este adesea evidentă, manifestându-se prin confuzie în privința timpului și locului. În paralel, observăm dificultăți tot mai mari în menținerea independenței personale, de la sarcini simple de zi cu zi până la gestionarea aspectelor complexe ale vieții.
Aceste aspecte, însoțite de progresul către invaliditate, reprezintă indicatori cruciali ai evoluției demenței. Prin înțelegerea și recunoașterea acestor semne, putem interveni într-un stadiu incipient, îmbunătățind calitatea vieții pacienților și sprijinindu-i pe ei și familiile lor în fața acestei provocări delicate", spune Laura Roxana Goga, psiholog, în exclusivitate pentru DC MEDICAL.
Vezi și: Substanța care duce la cancer. Dr. Florin Bălănică: Nu face bine! Aici duce!
Persoană cu demență - FOTO: Freepik
Scorul GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) este o scară utilizată în domeniul sănătății mintale pentru a evalua funcționarea globală a unei persoane. Acesta este utilizat în principal în diagnosticarea și evaluarea tulburărilor mentale pentru a determina nivelul general de funcționare al unei persoane într-o gamă largă de domenii, inclusiv aspecte sociale, profesionale și emoționale.
Scorul GAFS variază de la 1 la 100, unde scorurile mai mari indică o funcționare mai bună, în timp ce scorurile mai mici indică o funcționare mai scăzută. Este utilizat adesea de către profesioniștii din domeniul sănătății mintale pentru a monitoriza progresul și pentru a evalua eficacitatea intervențiilor și tratamentelor.
Vezi și: Vaccinul pentru cancerul de piele, în teste. Recunoaște și elimină toate celulele canceroase
Scorul MMSE (Mini-Mental State Examination), cunoscut și sub numele de Scala Folstein, este un instrument de evaluare utilizat pentru a măsura funcția cognitivă a unei persoane. Acesta este folosit în special pentru evaluarea tulburărilor cognitive, cum ar fi demența.
MMSE cuprinde o serie de întrebări și sarcini care acoperă diferite aspecte ale funcției cognitive, cum ar fi orientarea temporală și spațială, memorie, atenție, capacitatea de calcul și limbaj.
Scorul total variază între 0 și 30, cu punctaje mai mici indicând o funcție cognitivă mai afectată. MMSE este adesea utilizat în practica clinică pentru screening-ul rapid al tulburărilor cognitive și pentru monitorizarea schimbărilor în timp în funcția cognitivă a pacienților.
Primele semne ale demenței pot varia de la o persoană la alta și pot include:
Pierderea memoriei recente: Uitarea evenimentelor recente, întrebând adesea aceleași lucruri sau repetându-le.
Dificultăți în planificare și rezolvare de probleme: Dificultate în organizarea activităților zilnice, cum ar fi plata facturilor sau urmărirea unei rețete de gătit.
Confuzie în timp și spațiu: Pierderea conceptului de timp, uitarea datelor sau a locației și dificultatea în orientare.
Schimbări de dispoziție și personalitate: Schimbări ale personalității, cum ar fi devenirea mai retrasă sau mai agitată decât înainte.
Dificultăți în găsirea cuvintelor potrivite: Uitarea cuvintelor obișnuite sau dificultatea în exprimarea gândurilor.
Pierderea interesului pentru activitățile obișnuite: Pierderea interesului pentru activități pe care obișnuia să le aprecieze, precum hobiurile sau interacțiunea socială.
Dificultăți în efectuarea sarcinilor familiare: Dificultatea în a desfășura sarcini familiare, cum ar fi gătitul, curățenia sau îngrijirea personală.
Aceste semne pot fi observate de către persoana afectată sau de către cei din jurul său și pot deveni mai evidente pe măsură ce boala progresează.
Stresul emoțional intens poate avea consecințe devastatoare asupra inimii, transformând emoțiile puternice într-un pericol pentru sănătate.
Știi ce zi e azi? E vineri 13. Ziua despre care toată lumea vorbește cu teamă, ziua când ghinionul pare să bântuie fiecare colț.
Ședințele de terapie online funcționează cu adevărat? Studiul care dă peste cap tot ce credeam despre psihoterapia online.
