Creștere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
Masca de protecţie nu reduce cantitatea necesară de oxigen, confirmă un nou studiu ale cărui constatări contracarează un mit comun, conform căruia purtarea acestui accesoriu ar fi nesănătoasă....
Afirmaţiile potrivit cărora măştile reduc aportul de oxigen, provoacă "intoxicaţie" cu dioxid de carbon sau slăbesc sistemul imunitar au câştigat teren, alimentate parţial de informaţiile care circulă pe reţelele sociale. În acelaşi timp, autorităţile sanitare - inclusiv Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi American Lung Association - au emis informaţii care demistifică aceste mituri. Cu toate acestea, astfel de afirmaţii persistă. De aceea, cercetătorii de la Universitatea McMaster din Canada şi-au propus să testeze afirmaţiile. Ei au oferit unui număr de douăzeci şi cinci de adulţi - cu vârsta medie de 76,5 ani - oximetre portabile pentru a-şi măsura nivelul de oxigen din sânge în timp ce purtau mască de protecţie, precum şi înainte şi după.
Cercetătorii nu au identificat semne de hipoxie, sau reducerea oxigenului din sânge. "Acest lucru susţine ceea ce cunoşteam deja", a declarat doctor Aaron Glatt, specialist în boli infecţioase care nu a fost implicat în studiu. "Nu există o reducere a oxigenului ca urmare a purtării unei măşti", a adăugat el. Unele persoane se pot simţi inconfortabil purtând o mască, a menţionat Glatt, purtător de cuvânt în cadrul Societăţii pentru Boli Infecţioase din America. Însă, aceasta nu este o scuză pentru a nu face acest lucru, a spus el. "Eu privesc măştile ca pe centurile de siguranţă", a spus Glatt. "Nu sunt neapărat confortabile, dar protejează", a precizat specialistul. Pentru acest studiu, echipa condusă de doctor Noel Chan a oferit fiecărui participant măşti de protecţie, de unică folosinţă, în trei straturi, non-medicale.
Voluntarii le-au purtat în timpul activităţilor zilnice de rutină sau în repaus şi au utilizat pulsioximetrul pentru a-şi monitoriza nivelul de oxigen timp de o oră înainte de a purta masca, în timp ce o purtau o oră şi o oră după aceea. Nu au existat reduceri ale saturaţiei de oxigen din sânge. În medie, saturaţia de oxigen a fost de 96,1% înainte ca participanţii să poarte masca, şi apoi uşor mai ridicată în timp ce purtau masca şi ulterior - 96,5%, respectiv, 96,3%.
Constatările au fost publicate online în Journal of the American Medical Association. "Studiul nostru nu susţine afirmaţiile conform cărora măştile sunt periculoase", a spus Chan. Chan a admis că acest studiu a fost unul restrâns şi a avut limitări. De exemplu, au fost excluse persoanele cu afecţiuni cardiace sau pulmonare, care le-ar putea provoca probleme de respiraţie chiar şi în repaus. Cercetarea s-a concentrat însă asupra adulţilor mai în vârstă, care probabil ar fi mai vulnerabili la orice scădere a nivelului de oxigen în urma purtării măştii, a notat Chan. Cu toate acestea, nu au apărut probleme.
"Acesta este doar un studiu restrâns", a spus Chan, "dar sper că va oferi oamenilor o oarecare garanţie". O întrebare pe care oamenii şi-o pun adesea este dacă pot face exerciţii cu o mască. În acest studiu, participanţii nu au realizat exerciţii, deci nu este clar dacă acest lucru ar fi cauzat o scădere a nivelului de oxigen. Glatt a declarat că oamenii pot renunţa la mască dacă ies afară la plimbare sau să alerge şi nimeni altcineva nu se află în apropiere. "Dacă veţi întâlni alţi oameni, purtaţi totuşi o mască", a spus el.
Centrele pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC) din Statele Unite recomandă majorităţii oamenilor să poarte mască atunci când sunt în public - una care are cel puţin două straturi de ţesătură şi este fixată peste gură şi nas. Excepţie fac copiii cu vârsta sub 2 ani şi persoanele cu afecţiuni medicale care îngreunează respiraţia, notează UPI. Chan a indicat că oamenii ar trebui să discute cu medicul lor dacă au întrebări cu privire la orice aspecte referitoare la starea personală de sănătate şi la siguranţa purtării măştii de protecţie.
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
Medicul Carmen Dorobăț ne-a vorbit despre noua variantă COVID-19, EG. 5, care a început să îngrijoreze oamenii în această perioadă.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
COVID are efecte surprinzătoare. Infecția cu SARS-COV-2 a avut și unele beneficii asupra creierului.
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Pandemia COVID-19 nu mai este o urgență de sănătate la nivel mondial.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Este omenirea amenințată de alte pandemii și dezastre epidemiologice? Suntem mai pregătiți după experiența tragică a pandemiei COVID-19?
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
Uniunea Europeană achiziționează vaccinuri pentru a se pregăti pentru următoarea pandemie.