Purtarea măștilor chirurgicale poate opri răspândirea virușilor?

Folosirea măștilor chirurgicale pentru a preveni infecția este populară în multe țări din întreaga lume, în special în China, în timpul focarului actual de coronavirus, dar unde sunt...
Virologii sunt sceptici cu privire la eficacitatea lor împotriva virusurilor transmise în aer.
Există însă unele dovezi care sugerează că măștile pot ajuta la prevenirea transmisiilor de la mâini la gură, notează BBC News.
Măștile chirurgicale au fost introduse pentru prima dată în spitale la sfârșitul secolului 18, dar nu au făcut trecerea în uz public până la izbucnirea gripei spaniole din 1919, care a continuat să ucidă peste 50 de milioane de oameni.
Dr. David Carrington, de la Universitatea din St George's, a declarat pentru BBC News că „măștile chirurgicale de rutină pentru public nu sunt o protecție eficientă împotriva virușilor sau bacteriilor purtate în aer", așa cum au fost transmiși „majoritatea virușilor", deoarece acestea erau prea libere, nu aveau filtru de aer și au lăsat ochii expuși.
Dar acestea ar putea ajuta la scăderea riscului de a contracta un virus prin „stropirea" de la o strănut sau o tuse și ar putea oferi o anumită protecție împotriva transmiterii virușilor de la mâini la gură.
Un studiu din 2016 din New South Wales a sugerat că oamenii îțși ating fața de aproximativ 23 de ori pe oră.
Jonathan Ball, profesor de virologie moleculară la Universitatea din Nottingham, a declarat: „Într-un studiu bine controlat într-un cadru de spital, masca de față era la fel de bună pentru prevenirea infecției gripei ca un respirator făcut în mod special."
Respiratoarele, care tind să prezinte un filtru de aer specializat, sunt concepute special pentru a proteja împotriva particulelor aeriene potențial periculoase.
"Cu toate acestea, atunci când vă deplasați la studii care analizează eficacitatea lor la populația generală, datele sunt mai puțin convingătoare - este o provocare să păstrați o mască pentru perioade îndelungate de timp", a adăugat prof. Ball.
Dr. Connor Bamford, de la Institutul Wellcome-Wolfson pentru Medicină Experimentală, de la Queen's University Belfast, a spus că „punerea în aplicare a unor măsuri simple de igienă" a fost mult mai eficientă.
„Acoperirea gurii în timpul strănutului, spălarea mâinilor și evitarea punerii mâinilor la gură înainte de spălarea lor, ar putea contribui la limitarea riscului de a dobândi orice virus respirator", a spus el.
NHS spune că cel mai bun mod de a evita contractarea de viruși precum gripa este:
spălați-vă regulat pe mâini cu apă caldă și săpun
evitați să vă atingeți ochii și nasul
mențineți un stil de viață potrivit și sănătos
Dr. Jake Dunning, șeful infecțiilor urgente la Public Health England, a declarat: „Deși există o percepție că purtarea măștilor ar putea fi benefică, există, de fapt, foarte puține dovezi ale beneficiilor pe scară largă ale utilizării lor în afara acestor medii clinice ."
El a spus că măștile trebuie purtate corect și schimbate frecvent pentru ca acestea să funcționeze corect.
"Cercetările arată, de asemenea, că respectarea acestor comportamente recomandate se reduce în timp, atunci când purtați măști pentru perioade îndelungate", a adăugat el.
Oamenii ar fi mai bine să se concentreze pe o igienă personală și bună a mâinilor, a spus dr. Dunning.
-
Conjugatele anticorp-medicament, tratamentul care atacă direct cancerul18.09.2025, 13:48
-
-
Compușii din ciocolată ar putea încetini îmbătrânirea18.09.2025, 12:22
-
-
Europa, în alertă maximă. Pregătiri pentru următoarea pandemie
Europa se pregătește pentru o nouă pandemie. Un inamic necunoscut ar putea declanșa următoarea criză globală de sănătate.
De câte ori trebuie, de fapt, să tragi apa la toaletă. Ce se întâmplă dacă faci asta
De câte ori trebuie, de fapt, să tragi apa la toaletă. Cum E.coli și stafilococul auriu îți pot pune viața în pericol.
Legătura dintre sănătatea intestinului și oboseala post-COVID, dezvăluită de un nou studiu
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.
Meningita: diagnostic, tratament și prevenție. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Trei semne. Foarte ușor de reținut
Infecția ucigașă care rezistă la tratament, amenințare globală
Deficitul de Fier și inflamația timpurie, factori cheie în dezvoltarea long-COVID
Acest deficit accentuează simptomele COVID. De altfel și inflamația din organism agravează simptomele infecției.
Metapneumovirus, hMPV, particularitate. Ce trebuie să știi despre virusul din China. Lt. col. dr. Ion Ștefan: A generat pneumonii
Febra denga şi chikungunya, în curând endemice în Europa. Ce arată un studiu nou
Ce să faci după un test pozitiv COVID-19. Cât timp mai trebuie să te izolezi. Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică
Cum poate să te îmbolnăvească aerul condiționat. Medicii, avertisment
Impactul ascuns al pandemiei. COVID-19 și schimbările dramatice în mortalitate
Candidozyma auris, ciuperca rezistentă la medicamente, se răspândește rapid în Europa
Virusul West Nile confirmat la doi pacienți din Timiș. Un caz grav la ATI
Explozie de cazuri de tuse convulsivă în Queensland. Experții trag un semnal de alarmă
Revine masca de protecție. Boala care a explodat. Se înregistrează o creștere alarmantă a infecțiilor.
Long COVID, asociat cu inflamație cerebrală și risc crescut de demență
Lucrul terifiant pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID. Efectele sunt catastrofale și iremediabile.