Schizofrenia, noi posibile tratamente, după descoperirea nivelului scăzut de betaină la acești pacienți
Schizofrenia ar putea avea în curând noi tratamente, după ce oamenii de știință au descoperit o substanță al cărei nivel scade foarte mult la acești pacienți.
Multe medicamente psihiatrice acționează asupra receptorilor sau transportorilor anumitor neurotransmițători din creier. Cu toate acestea, există o mare nevoie de alternative și cercetătorii caută alte obiective printre tiparelor metabolice ale creierului.
Lipsa glicinei betaine contribuie la patologia creierului în schizofrenie, iar cercetările efectuate de Centrul RIKEN pentru știința creierului (CBS) arată că suplimentarea cu betaine poate contracara simptomele psihiatrice la șoareci.
Betaina, efect antiinflamator
Betaina provine dintr-o dietă normală, dar este, de asemenea, sintetizată în organism, unde contribuie la metabolism în diferite moduri, inclusiv ca agent antiinflamator. Nivelurile de betaină (glicină betaină sau trimetilglicină) în plasma sanguină a pacienților cu schizofrenie au fost anterior găsite ca fiind scăzute, ceea ce a sugerat că este o posibilă țintă terapeutică.
În noul studiu, șoarecii cărora le lipsesc gena Chdh, care este implicată în producerea betainei, au prezentat comportamente depresive și o mare reducere a betainei în creier și sânge. Nivelurile de betaetină din creier s-au recuperat atunci când au fost administrate șoarecilor ca supliment în apa de băut, demonstrând că betaina poate trece prin bariera hemato-encefalică.
Medicamentele psihedelice cum ar fi PCP și metamfetamina pot produce, de asemenea, comportamente asemănătoare schizofreniei, atât la oameni, cât și la șoareci. Cercetatorii au testat dacă suplimentarea cu betaine ar putea ajuta la ameliorarea simptomelor induse de PCP și metamfetamină la șoareci. Ei au descoperit că betaina, nu numai că a îmbunătățit deficitele cognitive și anomaliile comportamentale, dar a inversat și stresul oxidativ la nivel molecular. Se consideră că stresul oxidativ este un mecanism prin care aceste medicamente provoacă simptome psihiatrice la om.
Nivel scăzut de betaină, la pacienții cu schizofrenie
În cele din urmă, analizarea probelor creierului uman postmortem a arătat, într-adevăr, niveluri scăzute de betaine la pacienții cu schizofrenie, care nu au legătură cu cantitatea de medicamente antipsihotice administrate înainte de moarte. Ei au descoperit, de asemenea, un subset al creierului cu stres oxidativ cauzat de deficit de betaine, o patologie care a apărut în cazurile cu simptome psihotice severe.
Cercetătorii au reușit să reproducă această patologie în celulele stem pluripotente induse ,care simulează starea de stres oxidativ și contracararea prin tratamentul cu betaine.
„Noi sugerăm că una dintre funcțiile betainei este de a promova activitatea antioxidantă în ciclurile metabolice în care participă”, spune autorul principal Takeo Yoshikawa de RIKEN CBS. „Cu toate acestea, suplimentarea betainei nu este un glonț de argint pentru schizofrenie sau alte afecțiuni psihiatrice.”
Cercetătorii au identificat, de asemenea, o variantă genetică ce ar putea prezice eficacitatea tratamentului betainei, un potențial exemplu de precizie a medicinei în psihiatrie.
Betaina este deja utilizată ca medicament pentru tulburarea metabolică autozomală recesivă homocistinurie, deci ar putea fi considerată terapie pentru afecțiuni psihiatrice, cu o preocupare minimă pentru efectele adverse.
Prima terapie pentru tulburarea de stres post-traumatic, în aprobare. Cum funcționează tratamentul
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.
Pisicile și schizofrenia: o influență majoră asupra riscului de schizofrenie. Ce spun ultimele studii
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
EXCLUSIV Cum ne îmbolnăvește goana după fericirea afișată pe social media. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: Oamenii experimentează suferințe, tristețe
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
Sindromul impostorului: o capcană psihologică modernă. Adevărul despre îndoiala de sine și succesul aparent
ARFID: ce este, cum se manifestă și de ce nu e doar “moft la mâncare”
Care este legătura dintre bipolaritate și anxietate. Cele mai mari provocări asociate cu cele două condiții
Schimbările mici din rutina zilnică ce pot ameliora depresia. Sănătatea mintală îmbunătățită de somn, soare și exerciții fizice
Depresia afectează milioane de oameni la nivel global, iar schimbările simple în stilul de viață pot sprijini gestionarea acestei afecțiuni.
Depresia poate cauza pierderi de memorie. Cum facem față deficiențelor cognitive induse de depresie
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
Primele semne ale amorțelii emoționale. Ce să faci dacă te simți detașat de lume și de propriile sentimente
Descoperă cum recunoști cauzele și simptomele detașării emoționale și când să consulți un medic.
Ce se întâmplă după o experiență aproape de moarte. Ce este partea întunecată a "luminii de la capătul tunelului"
Semnele că ai tulburare de alimentație. Nu le ignora! Legătura ascunsă cu sănătatea mintală
EXCLUSIV Psihiatria între știință, intuiție și medicina personalizată. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: A rămas la flerul medicului psihiatru
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
EXCLUSIV Cum se tratează depresia. Când se ajunge la psihiatru. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Este salvatoare în cazul depresiilor moderate sau severe
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
Tulburarea de anxietate socială: cauze, simptome și opțiuni de tratament. Care sunt factorii declanșatori pentru această afecțiune
EXCLUSIV Depresia poate afecta și capacitatea de a gândi. Prof. dr. Virgil Enătescu explică ce se întâmplă cu memoria și creierul
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
