Sindromul Cushing apare în cazul unui secreții excesive de cortizol în sânge. Cortizolul, hormonul de stres, este produs de glandele suprarenale și el există atât în condiții normale, cât și în condiții de stres.
Dacă pe termen scurt stresul este poate fi benefic, pe termen lung un nivel crescut de cortizol poate duce la o serie de afecțiuni cu impact asupra tensiunii arteriale sau a sănătății oaselor, iar în unele situații poate cauza diabet de tip 2.
Cortizolul are un rol important în organism de la controlul glicemiei la suprimarea răspunsului sistemului imunitar și consolidarea memorie, de la controlul echilibrului hidroelectrolitic la cel al tensiunii arteriale. De asemenea, are un rol în dezvoltarea fătului în timpul sarcinii, în special în promovarea maturării plămânilor fătului.
Vezi și: Dolph Lundgren, diagnosticat cu cancer hepatic, 2-3 ani de supraviețuire: Știi că apreciezi viața mult mai mult. Apreciezi fiecare zi
Sindromul Cushing, cauze
Apariția sindromului Cushing are o serie de cauze, iar ”în ordinea frecvenței lor, cea mai frecventă este o tumoră hipofizară care poate produce în exces hormonul care stimulează glandele suprarenale, hormonul adrenocorticotrop (ACTH).
A doua cauză este o tumoră primitiv localizată în suprarenale și care produce secreție de cortizol loca.
A treia cauză, foarte importantă, este administrarea din afară de cortizol unui pacient, sau accidental.
A patra cauză sunt anumite tumori cu alte localizări care produc tot hormonul adrenocorticotrop care stimulează suprarenalele, vorbim de sindroamele paraneoplazice”, a declarat dr. Corina Neamțu, medic primar endocrinologie, la Digi 24.
Sindromul Cushig, simptome și complicații
Potrivit medicului, excesul de cortizol afectează întregul organism. ”Dacă este să ne luăm după înfățișarea pacientului, se produce o redistribuție a țesutului gras la nivelul feței și trunchiului, astfel încât avem așa-numitul faces în lună plină și aspectul general de lămâie pe scobitori, cu obezitate la nivelul trunchiului și cu atrofia musculaturi la nivelul membrelor, și superioare, și inferioare.
La nivelul tegumentelor apar vergeturi violacee, în zona abdomenului și coapselor, și numeroase infecții cutanate. Pot să apară acnee și exces de păr.
La nivel metabolic avem nivel crescut de glicemie și diabet zaharat, avem creșterea colesterolului și trigliceridelor, hipertensiune arterială, osteoporoză și afectare la nivelul sistemului nervos central, anxietate și depresie.
Practic, toate organele sunt afectate de expunerea pe timp îndelungat la cortizol”, a mai spus medicul.
Sindromul Cushimg, diagnostic
Diagnosticarea sindromului Cushing este una complexă, având în vedere să simptomele sunt similare cu ale altor afecțiuni. Astfel, dacă nu utilizați medicație pe bază de cortizol, endocrinologul va recomanda efectuarea unor teste și examene imagistice, care includ:
- teste de sânge și de urină, care vor indica nivelul de cortizol, ACTH sau alți hormoni
- test de salivă. Nivelul de cortizol crește și scade de-a lungul zilei. În cauzl persoanelor care nu suferă de sindromul Cushing, nivelul de cortizol este scăzut seara, astfel, prin colectarea unei mostre de salivă, seara, medicul poate determina dacă nivelul de cortizol este prea mare.
- examene imagistice, precum CT sau RMN, care să indice prezența sau absența unor tumori la nivelul glandei pituitare, respectiv a suprarenalelor, notează Mayo Clinic.
Sindromul Cushing, tratament
În ceea ce privește tratamentul acestei afecțiuni, medicul endocrinolog susține că în cazul în care sindromul Cushing este cauzat de o tumoră, prima opțiune este cea chirurgicală, ”fie chirurgie transfenoidală, pentru hipofiză, fie chirurgie laparoscopică, pentru suprarenală”.
În cazul în care sindromul Cushing este cauzat de o administrare exterioară de cortizol, se realizează printr-o diminuare a dozelor, iar ”dacă nu este posibil, tratamentul complicațiilor”.
De asemenea, ”radiochirurgia este o altă opțiune pentru pacienții inoperabili, din cauza unei condiții grave, a complicațiilor sau a altor probleme. Și nu în ultimul rând, medicație care scade secreția de cortizol sau blochează receptorul acestuia”, a mai spus medicul.
Potrivit endocrinologului, ”medicamentele cu cortizol sunt periculoase, dar nu trebuie să uităm că ele salvează vieți. Cortizolul este prima terapie în șocul anafilactic și la anumite reacții alergice și o terapie foarte frecvent utilizată în bolile reumatismale și autoimune.
Dar nu ne referim numai la pastile sau la administrare intravenoasă. Același efect îl are și administrarea de cortizol pe piele, prin diferite unguente cu cortizol și, bine-înțeles, pe termen lung, picăturile și administrarea inhalatorie de cortizol. Ele, pe timp scurt, nu produc efecte cu permanență, dar pe timp lung produc exact aceleași efecte ca și boala care este produsă de excesul organic de cortizol”, a mai spus medicul.
Vezi și: Depresia, manipulativă. Radu Leca, mesaj pentru părinți: Va intra mai repede în depresie decât toți ceilalți
