Un studiu arată că bazele ''sindromului inimii frânte'' se regăsesc, de fapt, în creier.
Creierul uman conține bazele "sindromului inimii frânte", arată o nouă cercetare a spitalului universitar Policlinico din Foggia.
Echipa de medicină nucleară, ale cărei lucrări au fost publicate în Journal of the American College of Cardiology-Cardiovascular Imagining, a descoperit că sindromul are o bază științifică care rezidă în diferite părți ale creierului, potrivit ANSA.
Cercetătorii au declarat că "studiul oferă noi speranțe de tratare a afecțiunii".
Sindromul inimii frânte, cunoscut și sub numele de cardiomiopatie de stres sau sindrom Takotsubo, poate apărea atunci când o persoană se confruntă cu stres emoțional sau fizic sever și apare atunci când mușchiul inimii devine brusc amețit sau slăbit.
Afecțiunea este temporară și majoritatea persoanelor își revin în termen de două luni.
Descrisă pentru prima dată în 1990 în Japonia, cardiomiopatia takotsubo este o slăbire a ventriculului stâng, principala cameră de pompare a inimii.
Afecțiunea este de obicei rezultatul unui stres emoțional sau fizic sever, cum ar fi o boală subită, pierderea unei persoane dragi, un accident grav sau un dezastru natural, cum ar fi un cutremur. Acesta este motivul pentru care afecțiunea se mai numește cardiomiopatie indusă de stres sau sindromul inimii frânte, potrivit Harvard Health.
Simptomele clasice ale atacului de cord - presiune severă, greutate sau durere în piept - apar cel mai adesea din cauza unui blocaj într-o arteră coronariană care împiedică sângele să ajungă la mușchiul inimii.
Dar cardiomiopatia takotsubo poate produce aceleași simptome cardiace bruște chiar și atunci când arterele coronare sunt libere. Uneori, persoanele cu sindromul inimii frânte prezintă dureri mai puțin dramatice în piept. În schimb, aceștia pot avea dificultăți de respirație, apariția bruscă a unei oboseli accentuate, transpirații reci sau amețeli.
Cauza exactă a sindromului inimii frânte nu este cunoscută, dar experții cred că hormonii de stres în creștere (de exemplu, adrenalina) amețesc inima, declanșând modificări ale celulelor musculare cardiace sau ale vaselor de sânge coronariene (sau ambele) care împiedică ventriculul stâng să se contracte eficient.
Unele cauze ale sindromului inimii frânte includ:
- scăderea bruscă a tensiunii arteriale
- boală gravă, intervenție chirurgicală sau procedură medicală (de exemplu, test de stres cardiac)
- durere severă
- violență domestică
- atac de astm
- primirea unor vești proaste (cum ar fi un diagnostic de cancer)
- accident de mașină sau de altă natură
- pierderea neașteptată, boala sau rănirea unei rude apropiate, a unui prieten sau a unui animal de companie
- ceartă violentă
- pierdere financiară
- frică intensă
- vorbire în public
- o petrecere surpriză sau altă surpriză bruscă.
Patru schimbări care reduc colesterolul mai eficient decât statinele.
Val de decese după pandemia de COVID. Epidemia invizibilă care te omoară după pandemie.
Testul simplu care îți arată dacă ai probleme cu inima. Dacă observi ASTA, ești în mare pericol.
Acest antioxidant poate preveni degradarea inimii.
Problemele cardiace minore sunt asociate cu degradarea creierului.
Antidotul care reduce semnificativ colesterolul ridicat. Are efect major.
Acest simptomul comun îți arată că ai probleme cu inima. De obicei, apare dimineața. Poate duce inclusiv la deces.
Dieta care îți ucide inima în tăcere. Alimentele care transformă arterele în bombe gata să explodeze.
Această bacterie extrem de comună îți devastează inima. Cei mai mulți oameni o au.
Alimentele care îți afectează inima. Duc la insuficiență cardiacă. Le consumi zilnic și cresc riscul de boli cardiace cu 46%.
Tratamentul care îți protejează inima de cea mai letală afecțiune.
Cum să îți reduci ritmul cardiac de repaus și de ce este importantă valoarea.
Această decizie banală îți distruge inima. Duce la creșterea semnificativă a tensiunii arteriale.
