Somnul perturbat la 30-40 de ani, legat de declinul cognitiv. De ce avem nevoie de un somn odihnitor pentru a proteja funcția cognitivă

Calitatea somnului în vârsta mijlocie joacă un rol crucial în prevenirea declinului cognitiv și a îmbătrânirii accelerate a creierului.
Cercetările indică o legătură între somn și sănătatea creierului, problemele legate de calitatea slabă a somnului la începutul vârstei mijlocii fiind legate de îmbătrânirea accelerată a creierului și de probleme cognitive mai târziu în viață.
Somnul întrerupt la 30 și 40 de ani este mai susceptibil de a duce la probleme de memorie și cognitive mai târziu în viață. Un somn adecvat poate ajuta la menținerea și îmbunătățirea sistemului glimfatic al creierului și a capacității acestuia de a elimina deșeurile.
Tulburările și întreruperile de somn, cum ar fi trezirea și revenirea la somn noaptea, pot contribui la probleme de memorie și cognitive, care ar putea duce la un risc mai mare de a dezvolta demență. Două studii recente publicate în 2024 oferă o perspectivă asupra legăturii dintre somn și sănătatea creierului și asupra modului de a proteja mai bine funcțiile cognitive.
Legătura dintre îmbătrânirea accelerată a creieruluui și somnul insuficient
Un studiu publicat în Neurology de către Academia Americană de Neurologie a constatat că persoanele care se confruntă cu probleme de somn la vârsta mijlocie timpurie, cum ar fi dificultăți în a adormi sau a rămâne adormite, prezintă mai multe semne de probleme de sănătate cognitive la vârsta mijlocie târzie.
Studiul a inclus 589 de participanți, cu o vârstă medie de 40 de ani la început. Participanții au fost împărțiți în trei grupuri pe baza numărului de caracteristici de „somn insuficient” raportate de ei înșiși: scăzut (0-1), mediu (2-3) și ridicat (mai mult de 3).
Scanările cerebrale au fost efectuate la 15 ani după începerea studiului, iar învățarea automată a fost utilizată pentru a determina vârsta creierului fiecărui participant.
Studiul a constatat că mai multe caracteristici ale somnului, inclusiv calitatea somnului, trezirea dimineața devreme și dificultatea de a adormi sau de a rămâne adormit, au fost legate de îmbătrânirea accelerată a creierului, în special atunci când persoanele au avut în mod constant aceste probleme de somn pe parcursul a cinci ani. Grupul mediu a avut o vârstă medie a creierului cu 1,6 ani mai mare decât grupul scăzut, iar grupul înalt a avut o vârstă medie a creierului cu 2,6 ani mai mare.
Studiul subliniază importanța abordării problemelor de somn mai devreme în viață pentru a păstra sănătatea creierului, inclusiv menținerea unui program de somn consistent, exerciții fizice, evitarea cofeinei și a alcoolului înainte de culcare și utilizarea tehnicilor de relaxare.
Cercetările viitoare ar trebui să se concentreze pe găsirea de noi modalități de îmbunătățire a calității somnului și pe investigarea impactului pe termen lung al somnului asupra sănătății creierului la persoanele tinere.
Citește și: Forța picioarelor, esențială la bătrânețe. Cheia longevității și a sănătății cognitive
Fotot: Freepik @Burdun
Impactul pe termen lung al somnului odihnitor când ai 30-40 de ani
Studiul publicat în Neurology a constatat că persoanele care se confruntă cu un somn perturbat între 30 și 40 de ani sunt mai susceptibile de a avea probleme de memorie și cognitive mai târziu în viață.
Studiul a constatat că calitatea somnului duce la modificări măsurabile ale performanțelor cognitive până la jumătatea vieții și a fost susținută importanța somnului neîntrerupt sau nefragmentat în raport cu performanțele cognitive.
Cercetătorii au examinat tiparele și duratele de somn ale 526 de persoane, cu o vârstă medie de 40 de ani la momentul inițial, care au fost urmărite timp de 11 ani.
După ajustarea în funcție de vârstă, sex, rasă și educație, cercetătorii au constatat că persoanele cu somnul cel mai perturbat erau de două ori mai predispuse să aibă probleme de performanță cognitivă mai târziu în viață decât cele cu somnul cel mai puțin perturbat.
Durata somnului și calitatea somnului autoevaluată nu au fost asociate cu cogniția la vârsta mijlocie. Întrebarea rămâne: calitatea slabă a somnului a cauzat disfuncții cognitive sau disfuncțiile cognitive au cauzat calitatea slabă a somnului?
Cum să îți îmbunătățești calitatea somnului
Calitatea somnului poate fi îmbunătățită prin scăderea nivelului de stres, făcând un duș sau o baie caldă și dormind într-o cameră mai rece, la o temperatură mai scăzută. De asemenea, sunt importante evitarea timpului petrecut în fața ecranului mai târziu după-amiaza și seara și filtrarea luminii albastre.
Scott Kaiser, geriatru și director de sănătate geriatrică pentru Pacific Neuroscience Institute, subliniază importanța igienei somnului, cum ar fi pregătirea mediului și trezirea la aceeași oră. Igiena deficitară a somnului contribuie în mod semnificativ la demență, iar eforturile constante de îmbunătățire a igienei somnului pot ajuta la prevenirea altor factori de stil de viață care contribuie la demență.
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Deficiența de Vitamina K, impact asupra creierului. Duce la tulburări neurologice
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Sănătatea inimii încetinește îmbătrânirea creierului și reduce riscul de demență
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Proteinele care îți distrug creierul. Consumă memoria iremediabil
Gliobastomul, noi perspective de tratament. Suprimarea unei singure proteine ar putea debloca imunoterapia
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Incontinența după un AVC ar putea fi tratată
Cantitatea de alcool care îți devastează creierul. E mai puțină decât ai crede
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Ai mai mult de 30 de ani? Ești expus unor probleme majore
Obiceiul care triplează riscul de moarte
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Ceaiul, asociat cu demența. Care este compusul nociv care îți afectează creierul
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Kefirul ar putea preveni boala Alzheimer. Are rol neuroprotector
Auzi bătăile inimii în ureche? Ar putea fi fatal
Secretul neașteptat care îți protejează creierul după 50 de ani. Nu are legătură cu pastilele
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Boala care paralizează mușchii poate fi depistată cu 10 ani înainte: testul care dă speranță
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.