Stresul și cum ne poate afecta digitalizarea în exces. Medic: A crescut numărul celor cu afecțiuni cardiovasculare în rândul tinerilor

Sonia Baciu |
Data publicării:
stresul si cum ne poate afecta digitalizarea. FOTO Pexels @ Oleg Magni
stresul si cum ne poate afecta digitalizarea. FOTO Pexels @ Oleg Magni

Mișcarea și întâlnirile cu cei apropiați, câteva dintre modurile în care putem reduce stresul cotidian.

Stresul prelungit, izolarea cu care ne-am confruntat în perioada pandemiei, precum și digitalizare ”în exces”, sunt elemente pot duce la depresie și anxietate, într-o primă fază, dar și la apariția bolilor cardio-vasculare, inclusiv în rândul persoanelor tinere. 

În cadrul unei intervenții la Digi 24, medicul Ștefan Busnatu a subliniat că digitalizarea, dozată necorespunzător, poate să contribuie la o degradare a organismului. 

”Stresul este parte integrantă a vieții noastre. O cantitate echilibrată este benefică pentru organism, ne pune, practic, în mișcare toate simțurile, ne antrenează agilitatea și un spirit pro-activ și de creativitate. Problema este că în contextul vieții actuale, în contextul digitalizării, al unei rapidități a acțiunilor, din ce în ce mai mare, acest stres tinde să se cronicizeze.

Nu mai avem perioade fără stres. Și din această cauză, dintr-un stres prelungit, putem să ajungem să dezvoltăm afecțiuni precum anxietatea sau depresia pentru că se produc dezechilibre la nivel hormonal și la nivel cerebral care destabilizează complet sănătatea mentală a omului”, a explicat Ștefan Busnatu, medic cardiolog și doctor în științe medicale. 

Cum să ieșim din ”spirală”

Potrivit medicului, problema generală este că expunerea prelungită la stres poate avea efecte atât directe, prin diverse căi biologice, dar și indirecte, prin expunerea la comportamente riscante pentru sănătate, căci ne duce în zona în care această afecțiune frecvent întâlnită, depresia, conduce la apariția afecțiunilor cardiovasculare.  

Cât privește ieșirea din această ”spirală”, benefică în doze mici, medicul precizat că au fost studiate diverse metode pentru reducerea stresului, precum și pentru îmbunătățirea sănătății mentale. De asemenea, mai subliniază acesta, este foarte important ca, pe fondul unei mobilități mărite, o dată cu relaxarea pandemiei, să ne deconectăm cât mai de des de la tehnologie.

”Mișcarea este un element foarte important pentru a combate și pentru a ne proteja efectiv organismul de stres, pentru că prin descărcările hormonale care au loc în organism și prin modificările la nivel musculo-scheletal ajungem să ne construim un organism care să facă față stresului.

Pe lângă asta, componenta de distanțare socială, care a fost o mare problemă în această perioadă pandemică, a devenit un alt  factor ajutător pentru accentuarea stresului. Și trebuie să profităm la momentul acesta de faptul că putem luăm legătura cu semenii noștri, cu prietenii, cu apropiații, cu familia. Comunicarea și statul în ambient cu aceștia, de foarte multe ori reprezintă metode de descărcare a stresului cotidian pe care îl dobândim în toate activitățile profesionale”, a mai spus medicul.

Digitalizarea, în exces, amprentă asupra angajaților

În tot contextul pandemic, susține medicul, din cauza digitalizării și a interacțiunii mult mai active în sistemele de video-conferință la locul de muncă, acțiuni care în perioada prepandemică nu erau atât de frecvente și-au lăsat amprenta asupra angajaților.

”Marea majoritate care lucrează, pleacă din aceste conferințe cu mult mai multe atribuții, cu mult mai multe activități pe care le au de făcut și totodată, cu mult mai multe responsabilități.

Responsabilitățile acestea duc la o încărcare a mentalului, o supraîncărcare de stres și totodată duc la descărcări organice de hormoni care conduc la medicul cardiolog cu acuze de palpitații, de dureri în piept, de stări de neliniște.

Și aș putea spune că practic, după acești trei ani, numărul prezentărilor persoanelor tinere de 30 -35 de ani, aflate în câmpul muncii și care ar trebui să fie în plină forță a crescut extrem de mult în comparație cu persoanele vârstnice.

Cred că și digitalizarea, dacă nu este dozată corespunzător, cumva lucrurile nu sunt gândite atât pentru beneficiar, cât și pentru angajat, pentru a păstra sănătatea, reprezintă un factor contributor pentru a accelera degradarea organismului”, a mai spus medicul Busnatu, la Digi 24.

Vezi și: Insomnia: cauzele și bolile ascunse în spatele ei

 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Articole Recomandate
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
DC Media Group Audience
Patologii

Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2024 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.3.1
pixel