Studiul care arată că riscul de autism e mai mare la copiii abandonați, realizat în România! Declarațiile ministrului Costache

Există un studiu psihiatric, culmea - realizat în România și publicat într-un jurnal american prestigios de specialitate, care arată că în rândul copiilor care au fost abandonați...
După ce o parfte a mass-media l-a blamat pe ministrul Sănătății, Victor Costache, pentru o afirmație făcută astăzi potrivit căreia în rândurile copiilor abandonați riscul de autism ar fi mai mare, DC Medical a descoperit un studiu, culmea - realizat în România, de către experți americani - care îi dă dreptate ministrului!
Este vorba de un studiu publicat în numărul din februarie 2015 al Jurnalului Academiei Americane de Psihiatrie pentru Copii și Adolescenți (link studiu în The Journal of the American Academy of Child and Adolescent Psychiatry) care demonstrează că, în rândul copiilor care au fost abandonați în grija statului există un risc crescut pentru comportamente similare cu cele observate la copiii cu autism, inclusiv comunicarea socială afectată. Când acești copii au fost mutați la îngrijirea familiei adoptive centrate pe copii la o vârstă fragedă, comportamentele lor sociale s-au îmbunătățit.
În cadrul Proiectului de intervenție timpurie București (http://www.bucarestearlyinterventionproject.org), 136 de copii abandonați la naștere și crescuți în instituții din București, România, au fost repartizați la întâmplare fie pentru îngrijirea continuă, ca de obicei, în instituțiile statului (orfelinate), fie pentru asistență de înaltă calitate, îngrijire creată și întreținută de anchetatori. Copiii aveau o medie de 23 de luni la momentul randomizării.
La vârsta de 10 ani, au fost evaluați 117 copii. Îngrijitorul primar al fiecărui copil a completat Chestionarul de comunicare socială (SCQ), care evaluează simptomele asociate cu autismul, inclusiv abilitățile de comunicare socială. Copiii cu susiciune de un posibil autism au fost apoi trimiși la o evaluare completă a neurodezvoltării pentru a determina dacă au îndeplinit criteriile Manualului de diagnostic și statistic al tulburărilor mintale (DSM) pentru autism.
Autism, origini diferite
Cinci copii cu istoric de îngrijire instituțională (trei aflați în îngrijirea instituțională și doi din grupul de asistență maternă) au îndeplinit criteriile de diagnostic DSM pentru tulburare a spectrului de autism. Într-un grup de comparație cu 100 de copii cu vârstă similară, niciodată instituționalizați, care trăiesc în București, România, niciun copil nu a îndeplinit criterii pentru tulburarea spectrului de autism. Pe baza scorurilor SCQ, copiii din grupul aflat în plasament au fost identificați ca având comportamente sociale mai tipice în comparație cu copiii aflați în îngrijirea instituțională.
Aceste descoperiri sugerează că, de fapt, copiii cu istoric de îngrijire instituțională (instituționalizați) prezintă un risc crescut pentru comportamente asociate cu autismul, inclusiv dificultăți de comunicare socială. Aceste comportamente s-au îmbunătățit printr-o intervenție timpurie a asistenței maternale de calitate.
Autorii subliniază cu tărie că, în marea majoritate a cazurilor de autism din populația generală, copiii sunt crescuți în familii îngrijitoare, iar privarea psihosocială nu joacă niciun rol. „Deși copiii instituționalizați cu autism seamănă cu copiii cu autism din populația generală, originile simptomelor lor sunt foarte diferite", spune Charles A. Nelson, doctor la Spitalul de Copii din Boston și de la Școala Medicală a Universității Harvard, care este autor principal al studiului. „Credem că ambele grupuri suferă de privațiune, dar de diferite tipuri: la copiii instituționalizați, privarea provine din mediul lor, în timp ce în populația generală, autismul în sine provoacă un fel de privare, ceea ce face greu pentru copii să perceapă și să înțeleagă indiciile sociale."
Articolul, intitulat "Social Communication Difficulties and Autism in Previously Institutionalized Children", a fost realizat de April R. Levin, Nathan A. Fox, Charles H. Zeanah, Jr., and Charles A. Nelson.
-
-
-
Manichiura cu efect de aură, trendul spectaculos al acestei toamne07.09.2025, 17:30
-
-
De ce ne postăm pe Internet viața personală. Boala psihică pe care ai putea să o ai dacă faci prea multe fotografii. Simona Trifu: Mă îngrijorează
Cât de frecventă este bipolaritatea. Dr. Gabriel Diaconu: La fel ca schizofrenia
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
Simptomele dopaminei scăzute. Afectează mai mult decât sănătatea mintală
Ce trebuie să faci dacă ai halucinații. De ce apar și cum pot fi tratate. Legătura lor cu sănătatea mintală
Digitalizarea, impact asupra sănătății mintale. Dr. Mihai Bran: Ești bombardat
Utilizarea excesivă a tehnologiei poate duce la dezvoltarea unei dependențe, similară cu alte tipuri de dependențe comportamentale.
Cum recunoști trăsăturile unui caracter sociopat. Diferențele dintre sociopatie și psihopatie
Cum să recunoști tulburarea de personalitate histrionică: simptome, cauze și tratament
Sindromul impostorului: o capcană psihologică modernă. Adevărul despre îndoiala de sine și succesul aparent
Cum ne îmbolnăvește goana după fericirea afișată pe social media. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: Oamenii experimentează suferințe, tristețe
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
Pisicile și schizofrenia: o influență majoră asupra riscului de schizofrenie. Ce spun ultimele studii
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
Sindromul Angelman: o tulburare genetică rară, dificil de diagnosticat. Cauze, simptome și tratament
Terapia cu realitate virtuală. O alternativă promițătoare pentru depresie
Un studiu recent aduce în discuție eficacitatea terapiei cu realitate virtuală în tratarea tulburării depresive majore.
Etapele alcolismului. Cum evoluează consumul excesiv de alcool către dependență
Impactul pozitiv al florilor asupra creierului. De ce ne bucurăm când primim flori
Descoperă știința din spatele efectului pe care florile îl au asupra stării de spirit.
Therabot, terapeutul AI care tratează anxietatea și depresia. Are rezultate promițătoare
Vocea din cap care nu te lasă să citești sau să dormi. De ce auzi o voce în cap și cum o oprești
De ce auzi o voce în cap când citești sau vrei să dormi. De ce apare și cum scapi de ea. Când devine o problemă reală.
Impactul reclamelor din mediul online. Simona Trifu: I s-a încălcat spațiul personal. Are o structură paranoidă
Provocarea celor 10 zile de detoxifiere digitală. Metode inedite pentru a te deconecta de la rețelele sociale
Află ce poți să faci pentru a-ți recâștiga bunăstarea mentală și pentru a redescoperi conexiunile autentice în afara rețelelor sociale.
Aroganța din era tehnologiei. De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Mi se pare extravaganță
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
Campanie de testare a memoriei – 6-7 aprilie 2024. Dr. Cristina-Elena Dobre: Reducem distanța, teama și nesiguranța
10 activități pentru copiii cu ADHD. Îi împuternicesc, promovează mișcarea fizică și îi ajută să dezvolte abilități organizaționale
Câte calorii arzi prin exercițiile mintale. Legătura dintre consumul de energie mintală și arderea caloriilor
Descoperă de ce creierul este responsabil pentru o activitate metabolică considerabilă și ce poți face să previi declinul cognitiv.