Studiul care arată că riscul de autism e mai mare la copiii abandonați, realizat în România! Declarațiile ministrului Costache
Există un studiu psihiatric, culmea - realizat în România și publicat într-un jurnal american prestigios de specialitate, care arată că în rândul copiilor care au fost abandonați...
După ce o parfte a mass-media l-a blamat pe ministrul Sănătății, Victor Costache, pentru o afirmație făcută astăzi potrivit căreia în rândurile copiilor abandonați riscul de autism ar fi mai mare, DC Medical a descoperit un studiu, culmea - realizat în România, de către experți americani - care îi dă dreptate ministrului!
Este vorba de un studiu publicat în numărul din februarie 2015 al Jurnalului Academiei Americane de Psihiatrie pentru Copii și Adolescenți (link studiu în The Journal of the American Academy of Child and Adolescent Psychiatry) care demonstrează că, în rândul copiilor care au fost abandonați în grija statului există un risc crescut pentru comportamente similare cu cele observate la copiii cu autism, inclusiv comunicarea socială afectată. Când acești copii au fost mutați la îngrijirea familiei adoptive centrate pe copii la o vârstă fragedă, comportamentele lor sociale s-au îmbunătățit.
În cadrul Proiectului de intervenție timpurie București (http://www.bucarestearlyinterventionproject.org), 136 de copii abandonați la naștere și crescuți în instituții din București, România, au fost repartizați la întâmplare fie pentru îngrijirea continuă, ca de obicei, în instituțiile statului (orfelinate), fie pentru asistență de înaltă calitate, îngrijire creată și întreținută de anchetatori. Copiii aveau o medie de 23 de luni la momentul randomizării.
La vârsta de 10 ani, au fost evaluați 117 copii. Îngrijitorul primar al fiecărui copil a completat Chestionarul de comunicare socială (SCQ), care evaluează simptomele asociate cu autismul, inclusiv abilitățile de comunicare socială. Copiii cu susiciune de un posibil autism au fost apoi trimiși la o evaluare completă a neurodezvoltării pentru a determina dacă au îndeplinit criteriile Manualului de diagnostic și statistic al tulburărilor mintale (DSM) pentru autism.
Autism, origini diferite
Cinci copii cu istoric de îngrijire instituțională (trei aflați în îngrijirea instituțională și doi din grupul de asistență maternă) au îndeplinit criteriile de diagnostic DSM pentru tulburare a spectrului de autism. Într-un grup de comparație cu 100 de copii cu vârstă similară, niciodată instituționalizați, care trăiesc în București, România, niciun copil nu a îndeplinit criterii pentru tulburarea spectrului de autism. Pe baza scorurilor SCQ, copiii din grupul aflat în plasament au fost identificați ca având comportamente sociale mai tipice în comparație cu copiii aflați în îngrijirea instituțională.
Aceste descoperiri sugerează că, de fapt, copiii cu istoric de îngrijire instituțională (instituționalizați) prezintă un risc crescut pentru comportamente asociate cu autismul, inclusiv dificultăți de comunicare socială. Aceste comportamente s-au îmbunătățit printr-o intervenție timpurie a asistenței maternale de calitate.
Autorii subliniază cu tărie că, în marea majoritate a cazurilor de autism din populația generală, copiii sunt crescuți în familii îngrijitoare, iar privarea psihosocială nu joacă niciun rol. „Deși copiii instituționalizați cu autism seamănă cu copiii cu autism din populația generală, originile simptomelor lor sunt foarte diferite", spune Charles A. Nelson, doctor la Spitalul de Copii din Boston și de la Școala Medicală a Universității Harvard, care este autor principal al studiului. „Credem că ambele grupuri suferă de privațiune, dar de diferite tipuri: la copiii instituționalizați, privarea provine din mediul lor, în timp ce în populația generală, autismul în sine provoacă un fel de privare, ceea ce face greu pentru copii să perceapă și să înțeleagă indiciile sociale."
Articolul, intitulat "Social Communication Difficulties and Autism in Previously Institutionalized Children", a fost realizat de April R. Levin, Nathan A. Fox, Charles H. Zeanah, Jr., and Charles A. Nelson.
Depresia te îmbătrânește mai repede. Cercetătorii dezvăluie o creștere de 30% a riscurilor pentru sănătate
Acest lucru ne îmbătrânește prematur. Accelerează degradarea întregului organism. În plus, duce la apariția bolilor cronice.
EXCLUSIV De ce se pune muzică în magazine. Simona Trifu: Asta se întâmplă. E un pretext
Te-ai întrebat vreodată de ce se difuzează muzică în magazine. Ei bine, ne-a explicat medicul psihiatru Simona Trifu.
Semnele că ai tulburare de alimentație. Nu le ignora! Legătura ascunsă cu sănătatea mintală
De la tricotat la jocuri de logică: hobby-urile care ar putea reduce riscul de demență
EXCLUSIV Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Bufeurile de la menopauză, semn de Alzheimer. Ce s-a descoperit în creierul femeilor la menopauză
Dislexia: tulburarea de învățare care afectează milioane. Cauze, diagnostic și tratament
Află cum să recunoști semnele și simptomele dislexiei și cum poate fi diagnosticată această tulburare de învățare.
O soluție surprinzătoare pentru anxietate. Cum expunerea la frig schimbă răspunsul corpului la stres
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
Când „mofturile” la mâncare ascund, de fapt, o tulburare psihiatrică. Ce este ARFID
Cum să recunoști tulburarea de personalitate histrionică: simptome, cauze și tratament
Care este sursa motivației în psihicul uman și de ce avem nevoie de această forță pentru a reuși în viață
Terapia cu realitate virtuală. O alternativă promițătoare pentru depresie
Un studiu recent aduce în discuție eficacitatea terapiei cu realitate virtuală în tratarea tulburării depresive majore.
Complexitatea demenței: tipuri și simptome. Poate fi cauzată de peste 100 de boli
De ce același tratament pentru depresie nu funcționează la toți?
Fumatul: obiceiul care te controlează. Cum să învingi dependența de nicotină
Ce este disforia și cum să îți recapeți echilibrul interior. Transformarea stărilor de neliniște în oportunități de creștere personală
Crezi că ești prea tânăr pentru demență? Adevărul te va șoca. Dacă UIȚI deja lucruri, citește asta!
EXCLUSIV Mituri și concepții greșite despre terapie. Ecaterina Bănică: Trăim într-o societate care are încă o mentalitate mecanicistă asupra omului
Explorează miturile și adevărurile din spatele psihoterapiei moderne pentru sănătatea mintală.
EXCLUSIV Furia narcisistă: cum se manifestă și care sunt primele semne. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu: Se simte amenințat sau respins în mod real
Ce este și cum se manifestă furia narcisistă. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu ne-a vorbit despre primele semne.
Cum poți să îți recapeți motivația atunci când ești depresiv. Este esențială pentru a trăi. 11 pași pe care îi poți realiza în fiecare zi pentru a te simți mai bine
Diferența dintre gândurile intruzive și impulsive. Cum ne influențează comportamentul
Află mai multe despre diferențele și asemănările dintre gândurile intruzive și cele impulsive.
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
EXCLUSIV Aroganța din era tehnologiei. De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Mi se pare extravaganță
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
