Studiul care arată că riscul de autism e mai mare la copiii abandonați, realizat în România! Declarațiile ministrului Costache
Există un studiu psihiatric, culmea - realizat în România și publicat într-un jurnal american prestigios de specialitate, care arată că în rândul copiilor care au fost abandonați...
După ce o parfte a mass-media l-a blamat pe ministrul Sănătății, Victor Costache, pentru o afirmație făcută astăzi potrivit căreia în rândurile copiilor abandonați riscul de autism ar fi mai mare, DC Medical a descoperit un studiu, culmea - realizat în România, de către experți americani - care îi dă dreptate ministrului!
Este vorba de un studiu publicat în numărul din februarie 2015 al Jurnalului Academiei Americane de Psihiatrie pentru Copii și Adolescenți (link studiu în The Journal of the American Academy of Child and Adolescent Psychiatry) care demonstrează că, în rândul copiilor care au fost abandonați în grija statului există un risc crescut pentru comportamente similare cu cele observate la copiii cu autism, inclusiv comunicarea socială afectată. Când acești copii au fost mutați la îngrijirea familiei adoptive centrate pe copii la o vârstă fragedă, comportamentele lor sociale s-au îmbunătățit.
În cadrul Proiectului de intervenție timpurie București (http://www.bucarestearlyinterventionproject.org), 136 de copii abandonați la naștere și crescuți în instituții din București, România, au fost repartizați la întâmplare fie pentru îngrijirea continuă, ca de obicei, în instituțiile statului (orfelinate), fie pentru asistență de înaltă calitate, îngrijire creată și întreținută de anchetatori. Copiii aveau o medie de 23 de luni la momentul randomizării.
La vârsta de 10 ani, au fost evaluați 117 copii. Îngrijitorul primar al fiecărui copil a completat Chestionarul de comunicare socială (SCQ), care evaluează simptomele asociate cu autismul, inclusiv abilitățile de comunicare socială. Copiii cu susiciune de un posibil autism au fost apoi trimiși la o evaluare completă a neurodezvoltării pentru a determina dacă au îndeplinit criteriile Manualului de diagnostic și statistic al tulburărilor mintale (DSM) pentru autism.
Autism, origini diferite
Cinci copii cu istoric de îngrijire instituțională (trei aflați în îngrijirea instituțională și doi din grupul de asistență maternă) au îndeplinit criteriile de diagnostic DSM pentru tulburare a spectrului de autism. Într-un grup de comparație cu 100 de copii cu vârstă similară, niciodată instituționalizați, care trăiesc în București, România, niciun copil nu a îndeplinit criterii pentru tulburarea spectrului de autism. Pe baza scorurilor SCQ, copiii din grupul aflat în plasament au fost identificați ca având comportamente sociale mai tipice în comparație cu copiii aflați în îngrijirea instituțională.
Aceste descoperiri sugerează că, de fapt, copiii cu istoric de îngrijire instituțională (instituționalizați) prezintă un risc crescut pentru comportamente asociate cu autismul, inclusiv dificultăți de comunicare socială. Aceste comportamente s-au îmbunătățit printr-o intervenție timpurie a asistenței maternale de calitate.
Autorii subliniază cu tărie că, în marea majoritate a cazurilor de autism din populația generală, copiii sunt crescuți în familii îngrijitoare, iar privarea psihosocială nu joacă niciun rol. „Deși copiii instituționalizați cu autism seamănă cu copiii cu autism din populația generală, originile simptomelor lor sunt foarte diferite", spune Charles A. Nelson, doctor la Spitalul de Copii din Boston și de la Școala Medicală a Universității Harvard, care este autor principal al studiului. „Credem că ambele grupuri suferă de privațiune, dar de diferite tipuri: la copiii instituționalizați, privarea provine din mediul lor, în timp ce în populația generală, autismul în sine provoacă un fel de privare, ceea ce face greu pentru copii să perceapă și să înțeleagă indiciile sociale."
Articolul, intitulat "Social Communication Difficulties and Autism in Previously Institutionalized Children", a fost realizat de April R. Levin, Nathan A. Fox, Charles H. Zeanah, Jr., and Charles A. Nelson.
-
Soluția simplă care reduce riscul de demență cu 25%05.04.2026, 17:00
-
-
-
Mersul pe jos nu este suficient? Adevărul pe care puțini îl știu05.04.2026, 14:00
-
Secretul relaxării imediate. Cum să reduci stresul cu un obiect rece05.04.2026, 13:00
O soluție surprinzătoare pentru anxietate. Cum expunerea la frig schimbă răspunsul corpului la stres
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
EXCLUSIV Cum se tratează depresia. Când se ajunge la psihiatru. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Este salvatoare în cazul depresiilor moderate sau severe
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
Care este legătura demenței cu răutatea. Factorii și cauzele care duc la comportamentul răutăcios
Demența și comportamentul răutăcios pot fi aspecte dificile ale acestei afecțiuni, care afectează milioane de persoane din întreaga lume
Ce este serotonina și care este impactul ei asupra stării de spirit. Diferența dintre dopamină și serotonină
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
EXCLUSIV Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
A avea un scop în viață reduce riscul de demență cu 28%
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Ce subiecte poți să abordezi în cadrul ședinței de terapie. Cum se construiește încrederea în relația client-terapeut
Etapele alcolismului. Cum evoluează consumul excesiv de alcool către dependență
Tulburarea de personalitate evitantă: impactul izolării asupra sănătății mintale. Cum diferă de anxietatea socială
În lumea relațiilor și a vieții sociale, tulburarea de personalitate evitantă poate construi bariere invizibile, dar profunde.
Delirul somatic și realitatea distorsionată: semnale de alarmă și soluții. Efectele sale asupra sănătății psihice și fizice
Cum să recunoști tulburarea de personalitate histrionică: simptome, cauze și tratament
Problemele de sănătate asociate cu abuzul narcisist. Legătura dintre trauma emoțională și sănătatea fizică
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
Cum funcționează terapia cognitiv-comportamentală și după câte sedințe poți vedea schimbări în viața ta
Cum poți să îți recapeți motivația atunci când ești depresiv. Este esențială pentru a trăi. 11 pași pe care îi poți realiza în fiecare zi pentru a te simți mai bine
EXCLUSIV De ce ne postăm pe Internet viața personală. Boala psihică pe care ai putea să o ai dacă faci prea multe fotografii. Simona Trifu: Mă îngrijorează
EXCLUSIV Anxietatea și depresia, combinație periculoasă în context oncologic. Psihiatrul, rol-cheie în tratament. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Greu de tratat
EXCLUSIV De ce se pune muzică în magazine. Simona Trifu: Asta se întâmplă. E un pretext
Te-ai întrebat vreodată de ce se difuzează muzică în magazine. Ei bine, ne-a explicat medicul psihiatru Simona Trifu.
Tulburarea de anxietate socială: cauze, simptome și opțiuni de tratament. Care sunt factorii declanșatori pentru această afecțiune
Diferența dintre gândurile intruzive și impulsive. Cum ne influențează comportamentul
Află mai multe despre diferențele și asemănările dintre gândurile intruzive și cele impulsive.
