Sunteți stresat? Ochii arată supraîncărcarea mintală
De ce suntem stresați? Pentru că, cu o viteză înspăimântătoare, cerințele privind productivitatea muncii ale societății de astăzi par să fi crescut de zece ori. Se adaugă multitaskingul, ca o modal...
Într-un nou studiu, cercetătorii de la Universitatea Missouri-Columbia (MU) au descoperit că ochii unei persoane sunt nu doar oglinda sufletului ci și a stării mintale.
„Dacă semnele tale vitale sunt proaste, atunci ceva este în neregulă cu corpul tău și medicii vor trebuie să îți facă investiații pentru a-și da seama ce e în neregulă cu tine", a spus Jung Hyup Kim, profesor asistent de inginerie industrială și de fabricație la Colegiul de Inginerie MU. „Multe persoane au de rezolvat multe sarcini, dar în prezent nu există măsurători care să arate bunăstarea mintală a cuiva" a remarcat el.
Dilatarea pupilei arată stresul
„Am constatat, însă, că mărimea pupilei ar putea fi cheia pentru a măsura starea mintală a cuiva în timp ce persoana în cauză face multitasking (rezolvă mai multe lucruri în același timp, n.r.)".
Toată lumea trăiește diferit stresul. Kim și Xiaonan Yang, un absolvent al MU, au dorit să găsească o modalitate bazată pe date pentru diferite industrii - cum ar fi comunicatorii din sistemele de urgență, angajații care muncesc în birouri, cei din industrie și cei care muncesc în fabrici – ca să măsoare în mod universal nivelurile de stres la angajații care au mai multe sarcini de îndeplinit în același timp sau au sarcini de complexitate simultană, scăzută și înaltă.
Pentru a face acest lucru, au comparat datele dintr-o bază de date metrică legată de volumul de muncă elaborată de NASA pentru astronauții săi, cu observațiile lor privind răspunsul pupilar de la participanții la un studiu de laborator. Cu ajutorul unei camere de control de la instalațiilor de rafinare a petrolului și a gazelor, Kim și Yang au urmărit, prin intermediul tehnologiilor de captare a mișcării și a celor de urmărire a ochilor, cu au reacționat participanții la schimbări neașteptate, cum ar fi alarmele, urmărind simultan performanța măsurătorilor pe două monitoare.
Dilatarea și volumul de muncă
În timpul sarcinilor simple din aceste scenarii, comportamentele de căutare cu vederea ale participanților au fost mai previzibile. Cu toate acestea, pe măsură ce sarcinile au devenit mai complexe și s-au produs schimbări neașteptate, comportamentele lor oculare au devenit mai neregulate.
Prin folosirea datelor din acest studiu de laborator și a unei formulări aplicate de Kim și Yang numită „dimensiune fractală”, cei doi cercetători au descoperit o relație negativă între dimensiunea fractală a dilatării pupilei și volumul de muncă al unei persoane, care arată, în fapt, că dilatarea pupilei ar putea fi folosită pentru a indica volumul de muncă mintal într-un mediu cu multitasking.
Kim și Yang speră că această constatare poate oferi o mai bună înțelegere a modului în care ar trebui concepute sistemele pentru a evita supraîncărcarea mintală a lucrătorilor – adică arapiția stresului și a efectelor lui negative - și pentru a construi un mediu de lucru mai sigur și mai lipsit de stres.
Într-o zi această constatare ar putea oferi angajatorilor și educatorilor un instrument pentru a determina nivelul maxim de stres pe care o persoană îl poate experimenta înainte de a deveni obosită sau epuizată și performanța ei să înceapă să se schimbe în mod negativ.
Stresul te determină să faci greșeli
„Ar fi minunat dacă oamenii ar putea lucra perfect de fiecare dată", a spus Kim, citat într-un material dat publicității de Universitatea Missouri-Columbia. „Dar când sunteți obosit, faceți adesea greșeli. Deci, dacă putem monitoriza bunăstarea mintală a unui lucrător, atunci sperăm că vom preveni apariția unor greșeli viitoare".
Kim și Yang intenționează să aplice această constatare cercetărilor ulterioare care implică diferite grupe de vârstă și anumite măsuri biometrice, cum ar fi bătăile inimii, semnalele creierului și reacțiile musculare sau nervoase.
-
-
-
De ce provoacă statinele dureri musculare14.12.2025, 21:01
-
EXCLUSIV Plante și ceaiuri care ajută la curățarea plămânilor14.12.2025, 19:42
-
Cum te ajută regula 30:15 ca să scapi de durerile de spate14.12.2025, 18:52
EXCLUSIV Digitalizarea, impact asupra sănătății mintale. Dr. Mihai Bran: Ești bombardat
Utilizarea excesivă a tehnologiei poate duce la dezvoltarea unei dependențe, similară cu alte tipuri de dependențe comportamentale.
EXCLUSIV Anxietatea și depresia, combinație periculoasă în context oncologic. Psihiatrul, rol-cheie în tratament. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Greu de tratat
Tulburarea de doliu prelungit, inclusă în manualele de diagnostic. Are impact pe termen lung
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
EXCLUSIV Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
ARFID: ce este, cum se manifestă și de ce nu e doar “moft la mâncare”
Tulburarea de anxietate socială: cauze, simptome și opțiuni de tratament. Care sunt factorii declanșatori pentru această afecțiune
Ce este serotonina și care este impactul ei asupra stării de spirit. Diferența dintre dopamină și serotonină
Traumele din copilărie pot avea legătură cu dezvoltarea tulburării de personalitate histrionică. Ce este această afecțiune și care sunt metodele de tratament
Perimenopauza, riscuri psihice. Tulburarea bipolară și depresia majoră, asociate cu perimenopauza
Etapa premergătoare menopauzei poate afecta grav psihicul femeilor.
Vocea din cap care nu te lasă să citești sau să dormi. De ce auzi o voce în cap și cum o oprești
De ce auzi o voce în cap când citești sau vrei să dormi. De ce apare și cum scapi de ea. Când devine o problemă reală.
Cum se pune diagnosticul de depresie. Dr. Eduard Petru Moțoescu: 9 criterii ușor de recunoscut. Criteriul temporal este foarte important
Bufeurile de la menopauză, semn de Alzheimer. Ce s-a descoperit în creierul femeilor la menopauză
Înțelegerea blocajului funcțional: simptome, cauze și intervenții
EXCLUSIV Aroganța din era tehnologiei. De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Mi se pare extravaganță
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
Ce este FOMO și cum scapi de teama de a rata ceva. Impactul rețelelor sociale asupra vieții de zi cu zi
Ce este disforia și cum să îți recapeți echilibrul interior. Transformarea stărilor de neliniște în oportunități de creștere personală
Modificări ale stilului de viață pentru ameliorarea anxietății. 10 remedii naturale pentru a combate simptomele anxietății
Gestionarea anxietății implică înțelegerea simptomelor și aplicarea unor strategii care promovează bunăstarea mentală.
Social media și impactul său asupra sănătății mintale. Efectele pozitive și negative când petreci prea mult timp pe rețelele sociale
Depresia poate cauza pierderi de memorie. Cum facem față deficiențelor cognitive induse de depresie
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
O soluție surprinzătoare pentru anxietate. Cum expunerea la frig schimbă răspunsul corpului la stres
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
