Un acid gras omega-6 polinesaturat ar ajuta la combaterea bolilor de inimă, susține un studiu realizat de cercetători britanici și israelieni.
Vitamina D ar afecta interacțiunile celulare în vasele de sânge care apar în preeclampsie și ar ajuta gravida, susține un studiu.
Niacina sau vitamina B3 este prescrisă în State ca parte din medicația pentru prevenirea bolilor de inimă. Un studiu pe această temă relevă altceva.
Restricțiile moderate la adulții sănătoși scad semnificativ riscul de a avea boli de inimă, AVC, diabet și unele forme de cancer, susține un studiu.
Cercetătorii au descoperit o legătură între aportul mare de colesterol, ouă și un risc mai mare de boli cardiovasculare.
Statinele, pastilele prescrise pentru scăderea colesterolului, ar reduce riscul de glaucom, boală a ochilor, susține un studiu.
Petrecerea a 4 ore sau mai mult în fața televizorului crește riscul de boli cardiovasculare și deces timpuriu, susține un studiu recent.
Cercetătorii au descoperit că nivelul calciului din arterele coronariene sunt un semn că, în viitor, o persoană va dezvolta sau nu boli cardiace.
Femeile care fumează au un risc mai mare de atac de cord față de bărbații fumători, în special cele sub 50 de ani, susține un studiu.
Poluarea aerului și traiul la bloc pot fi asociate cu un risc crescut pentru bolile cardiace, AVC și diabet tip 2, susține un studiu.
Zece copilași cu malformații cardiace au fost operați, la Sibiu, de echipe mixte de chirurgi din Anglia și România și au, acum, inimi sănătoase.
Hipertensiunea arterială poate afecta inima, vasele de sânge, creierul, rinichii, oasele, ochii, dar și funcția respiratorie și sexuală.
Oamenii care iau medicamente pentru arsuri la stomac ar avea un risc crescut de a muri de boli cardiace, insuficiență renală, cancer la stomac.
Specialiștii mereu recomandă un consum moderat de alcool. Un studiu susține inclusiv că zero ar fi cea mai sigură cantitate de alcool consumată.
Asociația Americană a Inimii a creat "Life's Simple 7", o colecție de 7 factori care prezic și protejează sănătatea cordului. Un studiu le-a testat.
Zahărul este un aliment nelispit din dietă, fie că vorbim de zahărul din cafea sau ceai, fie de cel din fructe, dulciuri și sucurile acidulate.
Unele grupuri etnice din State au un risc mai mare de a dezvolta afecțiuni cardiace față de altele, se arată pe site-ul Școlii de Medicină Harvard.
Un studiu pe 28.000 de pacienți din Suedia subliniază rolul istoricul familial de boli cardiace când un pacient se prezintă la Urgențe cu dureri în piept.
Boala reumatică a inimii, cauzată de febra reumatică, este o afecțiune inflamatorie care afectează valvele cordului.
Fructe și legume mov - prune, afine, coacăze, struguri, sfeclă, varză, cartofi, morcovi. Întăresc sistemul imunitar și protejează inima.
Ce spune fața despre sănătatea ta? Spre exemplu, prezența petelor galbene pe pleoape ar putea fi un semn că suferiți de boli cardiace.
Atac de cord silențios, AVC. Un studiu american susține că atacul de cord silențios poate fi un factor de risc pentru AVC.
Atac cerebral vascular, aspirina. Oamenii care au suferit un AVC pot lua medicamente ca aspirina fără a crește riscul apariției unui alt AVC, susține un studiu major.
Boala inflamatorie intestinală (IBD). Adulții care au dezvoltat această afecțiune ar avea o speranță de viață mai mică față de cei ce nu au IBD, susține un studiu.
Hipertensiune arterială. Este principalul contributor la decesele din motive cardiovasculare. În România, cifrele nu sunt îmbucurătoare.
Colesterolul este redus cu circa 3-4% de către soia, demonstrează un studiu recent al unor cercetători din Canada.
Deși bolile de inimă sunt frecvente la bărbați, testarea de rutină de stres cardiac nu e recomandată celor sănătoși, susțin medici de la Harvard Medical School.
Menținerea unei inimi sănătoase reduce riscul de boli cardiovasculare și de atac vascular cerebral, transmite Organizația Mondială a Sănătății pe rețelele sociale.
Consumul de prea multe alimente ultra-procesate crește riscul de deces prematur, cancer și boli cardiovasculare, susțin specialiști de la Harvard.
Stresul din prima parte a vieții poate schimba răspunsul imun al rinichilor și poate crește riscul apariției bolilor de inimă la maturitate, susține un studiu.
Cariile, infecțiile orale din copilărie și boli parodontale cresc riscul de ateroscleroză la maturitate, susține un studiu finlandez început de 27 de ani.
Expunerea la fum poate produce fibroză în inimă și agrava boala de rinichi existentă în urma expunerii la fum de țigară, susține un studiu.
Diabetul zaharat de tip 1 crește riscul gravidelor de a naște prematur, susțin cercetătorii de la Institutul Karolinska din Suedia.
La o viitoare mamă care suferă de o infecție virală sunt mai mari șansele ca bebelușul să dezvolte boala cardiacă congenitală, susține un studiu.
Bărbații cu un ritm cardiac de repaus de 75 bătăi pe minut prezintă un risc dublu de moarte precoce, susține un studiu.
