Terapia scrisului este importantă în tratarea tulburărilor psihoemoționale, iar jurnalul devine cel mai bun partener.
Marcată în fiecare an pe 10 octombrie, Ziua mondială a sănătăţii mintale a fost stabilită în 1992 de Federaţia Mondială pentru Sănătate Mintală (World Federation for Mental Health - WFMH), în scopul creşterii gradului de conştientizare şi educaţie publică pentru o înţelegere mai bună a bolilor mintale şi a tulburărilor de comportament.
Datele oficiale arată că înainte de pandemie, 1 din 8 oameni la nivel mondial sufereau de o afecțiune mintală, notează Agerpres.
Iar pandemia, precum și crizele de tot felul din ultima vreme, dar și războiul, au lăsat o amprentă mai puțin dorită asupra omenirii, numărul celor care suferă de tulburări de anxietate și depresie a crescut cu 25% numai după primul an de pandemie.
Dr. Simona Trifu, medic primar psihiatru, conferențiar universitar la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea București, a explicat la DC News, importanța scrisului în cazul persoanelor care suferă de tulburările de anxietate și depresie.
”Rolul scrisului îl putem discuta, inclusiv din perspectivă istorică. Gândiți-vă la ziariștii de război, oamenii scriau și în tranșee, gândiți-vă la jurnalul Anne Franck, adică oamenii care scriu pentru a supraviețui.
Dacă asta este când viața de confruntă cu o criză existențială, crești pe imagine socială, războaie, catastrofe, a reuși să scrii este pulsiunea de viață, adică devine la limită Te lupți pentru supraviețuire. Restul exemplelor, scrii, sublimezi și ai nevoie tu însuți/însăți să scrii, să lași pentru ceilalți, să elaborezi teorii, fie literatură, fie în domeniul profesional, în care activezi, sau, după cum știm foarte bine, pacienții sunt puși să scrie”, a declarat dr. Simona Trifu.
”Sunt forme de terapie în care sunt rugați să descrie, fiindcă omul vine la terapie cu ceea ce are atunci, dar poate cu o zi înainte a fost altfel și atunci sunt învățați prin scris.
Jurnalul devine cel mai bun partener. Sunt pacienți care umblă cu jurnalul în brațe, jurnalul îi reprezintă pe ei. Am avut pacienți care veneau la studenți, îi invitam și ziceau: Dar îmi permiteți să iau și jurnalul? Asta este tot ce am scris, îmi permiteți să arăt?
Pentru că se identificau cu ceea ce au scris, mai puțin conta partea artistică, era importantă partea de trăire, acolo era fragmente, fragmente, fragmente de EU, care așteptau să fie reunite de cineva”, a concluzionat psihiatrul legătura dintre scrierea în jurnal și tulburările psihoemotionale.
Depresia este diferită față de starea sufletească pe care o resimțim la un moment dat. Dr. Simona Trifu, medic primar psihiatru, conferențiar universitar la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea București, a explicat pentru DC News ce este, de fapt, depresia şi ce o face diferită de orice altă stare sufletească.
"Poate că e chiar binevenit să începem cu această definiţie, pentru că într-adevăr termenul de depresie este foarte mult folosit şi, la un moment dat, apropo de legătura cu literatura, ştim toţi un areal terminologic foarte bogat: deprimare, tristeţe, stare sufletească de rău. Şi atunci ne punem problema următoare: unde se termină acest areal? Nu cred că e om care să nu fi trăit câteva ore de deprimare. Şi unde începe depresia?
Din punct de vedere corect al terminologiei ştiinţifice, noi avem ceea ce se numeşte dispoziţie. Dispoziția reprezintă starea noastră afectivă. O dispoziţie proastă poate să aibă oricine câteva ore. Dacă această stare de fond, dispoziţia, se prăbuşeşte, atunci vorbim de depresie. Mai sunt nişte criterii. Ea trebuie să reprezinte o schimbare semnificativă pentru cum sunt eu. Poate eu nu îmi dau seama, dar cei apropiaţi mie mă fac atent la faptul că e ceva în neregulă. Ca să vorbim de depresie, modificarea dispoziţiei trebuie să dureze cel puţin două săptămâni, şi să constituie o schimbare semnificativă sesizată de mine sau de alţii. Atunci mă adresez specialistului", a declarat dr. Simona Trifu la DC News. Citește mai departe AICI.
Mai multe în video:
De ce auzi o voce în cap când citești sau vrei să dormi. De ce apare și cum scapi de ea. Când devine o problemă reală.
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
În lumea relațiilor și a vieții sociale, tulburarea de personalitate evitantă poate construi bariere invizibile, dar profunde.
Controlul emoțiilor intense este esențial pentru menținerea bunăstării mintale și emoționale.
Acest lucru extrem de frecvent ne poate trimite la Psihiatrie, iar complicațiile sunt semnificative.
Depresia afectează milioane de oameni la nivel global, iar schimbările simple în stilul de viață pot sprijini gestionarea acestei afecțiuni.
