Primul semn al bolii Parkinson. Apare cu aproape 10 ani înaintea tremorului
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Cercetătorii au dezvoltat un test de sânge inovator, utilizând inteligența artificială, capabil să prezică boala Parkinson cu până la șapte ani înainte de apariția...
Cercetătorii de la University College London și University Medical Center Goettingen au dezvoltat un nou test de sânge care ar putea detecta boala Parkinson cu până la șapte ani înainte de apariția simptomelor. Testul folosește inteligența artificială pentru a analiza probe de sânge de la 72 de participanți cu tulburare de comportament cu mișcări oculare rapide (iRBD), care poate duce la sinucleinopatie, o tulburare cerebrală cauzată de acumularea anormală a unei proteine numite alfa-sinucleină.
Programul de inteligență artificială a identificat 79% dintre persoanele cu iRBD ca având același profil cu cel al unei persoane cu boala Parkinson. Programul AI a analizat opt biomarkeri din sânge alterați la persoanele cu Parkinson. Cercetătorii au prezis corect că 16 persoane din studiu vor dezvolta boala Parkinson cu șapte ani înainte de apariția simptomelor.
Cercetătorii continuă să urmărească cele 16 persoane identificate cu Parkinson pentru a verifica în continuare acuratețea testului. Dr. Daniel Truong, neurolog și director medical al Truong Neuroscience Institute din cadrul MemorialCare Orange Coast Medical Center, consideră că dezvoltarea unui test de biomarker pentru detectarea timpurie a bolii Parkinson reprezintă un progres potențial transformator.
Cu toate acestea, o validare atentă, considerații etice și o integrare atentă în practica clinică vor fi esențiale pentru a realiza beneficiile sale. Dacă va fi implementat cu succes, acest test ar putea duce la intervenții mai timpurii și mai eficiente, îmbunătățind în cele din urmă viețile a milioane de persoane care riscă să sufere sau trăiesc cu boala Parkinson.
Un studiu realizat de Dr. Michael Bartl de la Centrul Medical Universitar Goettingen și Paracelsus-Elena-Klinik Kassel a dezvoltat un test de diagnosticare a bolii Parkinson. Testul poate identifica potențialii pacienți cu Parkinson cu mai mulți ani înainte, permițând furnizarea de terapii medicamentoase într-un stadiu mai timpuriu.
De asemenea, testul poate diagnostica boala pe baza markerilor legați de inflamație și de degradarea proteinelor nefuncționale, care ar putea fi ținte pentru noi tratamente medicamentoase.
David Dexter, director de cercetare la Parkinson's UK, consideră că acesta este un pas înainte semnificativ în găsirea unui test de diagnostic pentru Parkinson și speră că ar putea face diferența între Parkinson și alte boli similare.
Foto: Freepik
Boala Parkinson este o afecțiune neurologică care afectează creierul și poate fi diagnosticată printr-o combinație de evaluări clinice, anamneză medicală, examene fizice și neurologice și teste de susținere, cum ar fi DaTscan.
Aceste teste ajută la diferențierea bolii Parkinson de alte afecțiuni cu simptome similare, cum ar fi accidentele vasculare cerebrale, tumorile cerebrale sau hidrocefalia cu presiune normală. Cu toate acestea, în prezent este imposibil să se identifice în avans persoanele care vor dezvolta boala. Cu toate acestea, anumite persoane cu antecedente familiale ale bolii și cu mutații genetice sunt expuse riscului de a dezvolta Parkinson.
Simptomele prodromale, cum ar fi constipația, pierderea mirosului, o posibilă tulburare de comportament în somnul REM, depresie, tulburare de anxietate și tulburări cognitive, pot apărea cu câțiva ani înainte de modificările motorii.
Cercetările sunt în curs de desfășurare pentru a identifica biomarkeri care pot ajuta la diagnosticarea precoce, cum ar fi testele de amplificare a semințelor de α-sinucleină (SAA) și fenotiparea proteomică bazată pe spectrometrie de masă. Biopsia cutanată poate ajuta, de asemenea, la identificarea α-sinucleinei pe piele.
Un studiu își propune să identifice biomarkeri specifici care să prezică boala Parkinson cu până la șapte ani înainte de apariția simptomelor. În cazul în care va avea succes, acest lucru va schimba radical modul de gestionare a bolii Parkinson, permițând o intervenție proactivă, o mai bună calitate a vieții, tratamente personalizate și monitorizarea bolii.
Testul ar fi mai accesibil și mai larg răspândit, ceea ce ar duce la reducerea costurilor de sănătate. Succesul acestui test cu biomarker ar schimba paradigma de la tratamentul reactiv la gestionarea proactivă, permițând intervenții mai timpurii și mai personalizate.
Acest lucru ar îmbunătăți calitatea vieții pacienților, ar face să avanseze cercetarea și ar putea duce la economii semnificative ale costurilor de sănătate. Combinația dintre diagnosticarea precoce, tratamentele specifice și o mai bună înțelegere a mecanismelor bolii ar putea anunța o nouă eră în gestionarea și tratamentul bolii Parkinson.
Cu toate acestea, sunt necesare, de asemenea, tratamente eficiente, deoarece predicția timpurie a persoanelor cu risc ridicat de Parkinson ar putea fi crucială în viitor. În prezent, nu există niciun tratament eficient pentru persoanele identificate ca fiind la risc, iar predicția timpurie nu va conduce la un tratament practic sau la recomandări specifice.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.