Vibrio, bacteria ascunsă din fructele de mare și apa de mare. Cum știi dacă ești infectat. Ce fructe de mare să nu mai mănânci niciodată: Boli de sânge, amputare, moarte

Ce este bacteria Vibrio, pericolul ascuns din fructele de mare sau apa de mare. Cum te poți îmbolnăvi cu vibrioză.
Din ce în ce mai multe persoane, în special tineri, adoră fructele de mare, comandate din diverse locuri sau preparate acasă. Dar consumul de stridii crude și alte fructe de mare insuficient gătite vă poate expune riscului de infecții, inclusiv vibrioza, care este cauzată de anumite tulpini ale bacteriei Vibrio.
Ce sunt bacteriile Vibrio? Ei bine, bacteria Vibrio trăiește în mod natural în anumite ape de coastă și este prezentă în concentrații mai mari între lunile mai și octombrie, când temperaturile apei sunt mai ridicate.
Ce este vibrioza? Există aproximativ 12 specii de Vibrio care pot provoca boli la om, cunoscute sub numele de vibrioză. Cele mai frecvente specii care provoacă boli umane sunt Vibrio parahaemolyticus, Vibrio vulnificus și Vibrio alginolyticus. Acestea trei sunt raportate în SUA, acolo unde există aproximativ 80.000 de îmbolnăviri și 100 de decese în fiecare an, potrivit CDC.
Cum te poți îmbolnăvi cu vibrioză?
Persoanele cu vibrioză se infectează prin consumul de fructe de mare crude sau insuficient gătite sau prin expunerea unei răni în apa de mare. Cele mai multe infecții apar din luna mai până în luna octombrie, atunci când temperaturile apei sunt mai calde.
În plus, oamenii se infectează prin consumul de stridii.
Deoarece bacteriile Vibrio nu sunt ușor de identificat cu ajutorul testelor de rutină, multe cazuri nu sunt raportate.
Vibrioză - simptome
Anumite specii de Vibrio pot provoca o infecție a pielii atunci când o rană deschisă este expusă la apă sărată sau salmastră, adică un amestec de apă dulce și apă sărată ce se găsește adesea acolo unde râurile se întâlnesc cu marea.
Persoanele cu un sistem imunitar compromis, în special cele cu boli hepatice cronice, sunt mai predispuse să se îmbolnăvească de vibrioză.
Majoritatea persoanelor cu un caz ușor de vibrioză se recuperează după aproximativ 3 zile, fără efecte de durată. Cu toate acestea, persoanele cu o infecție cu Vibrio vulnificus se pot îmbolnăvi grav și pot avea nevoie de terapie intensivă sau de amputarea unui membru. Aproximativ 1 din 5 persoane cu acest tip de infecție moare, uneori în decurs de o zi sau două de la îmbolnăvire.
Cele mai multe infecții cu Vibrio de la stridii se soldează doar cu diaree și vărsături, dar cu toate acestea, unele infecții, cum ar fi cele cauzate de Vibrio vulnificus, pot provoca boli mai grave, inclusiv infecții ale fluxului sanguin și leziuni cutanate grave cu vezicule. Multe persoane cu infecții cu V.vulnificus necesită terapie intensivă sau amputarea membrelor, iar 15-30% dintre infecții sunt fatale.
Mai mult, semnele și simptomele infecției cu Vibrio vulnificus pot include:
- Diaree apoasă, adesea însoțită de crampe stomacale, greață, vărsături și febră
- Pentru infecția din sânge: febră, frisoane, tensiune arterială periculos de scăzută și leziuni cutanate cu vezicule
- Pentru infecția rănilor, care se poate răspândi în restul corpului: febră, roșeață, durere, umflături, căldură, decolorare și secreții (scurgeri de lichide).
Cum poate fi prevenită vibrioza?
Pentru a vă reduce șansele de a vă îmbolnăvi de vibrioză, nu mâncați crustacee crude sau insuficient gătite, cum ar fi stridiile. Dacă aveți o rană, inclusiv în urma unei intervenții chirurgicale recente, a unui piercing sau a unui tatuaj, evitați contactul cu apă sărată sau apă sărată sau acoperiți rana cu un bandaj impermeabil dacă există posibilitatea ca aceasta să intre în contact cu apă sărată sau apă sărată, fructe de mare crude sau sucuri de fructe de mare crude.
Vă puteți reduce riscul de vibrioză urmând aceste sfaturi:
- Nu mâncați stridii sau alte crustacee crude sau insuficient fierte. Gătiți-le înainte de a le mânca.
- Spălați-vă întotdeauna pe mâini cu apă și săpun după ce puneți mâna pe crustacee crude.
- Evitați contaminarea crustaceelor gătite cu crustacee crude și sucurile acestora.
- Nu vă apropiați de apa sărată sau de apa salmastră dacă aveți o rană (inclusiv în urma unei intervenții chirurgicale recente, a unui piercing sau a unui tatuaj) sau acoperiți rana cu un bandaj rezistent la apă dacă există posibilitatea ca aceasta să intre în contact cu apa sărată sau cu apa salmastră, cu fructele de mare crude sau cu sucurile de fructe de mare crude.
- Spălați bine rănile și tăieturile cu apă și săpun dacă au fost expuse la apă de mare sau la fructe de mare crude sau la sucurile acestora.
- Dacă dezvoltați o infecție a pielii, anunțați furnizorul de servicii medicale dacă pielea dumneavoastră a intrat în contact cu apă sărată sau apă salmastră, fructe de mare crude sau sucuri de fructe de mare crude.
- Purtați mănuși de protecție atunci când manipulați fructe de mare crude.
- Purtați haine și încălțăminte care vă pot proteja de tăieturi și zgârieturi atunci când vă aflați în apă sărată sau salmastră.
Cum pot preveni o infecție cu Vibrio în cazul în care am o rană?
Vă puteți reduce șansele de a face o infecție cu Vibrio la o rană urmând aceste sfaturi:
- Dacă aveți o rană, inclusiv în urma unei intervenții chirurgicale recente, a unui piercing sau a unui tatuaj, stați departe de apa sărată sau de apa salmastră, dacă este posibil. Acest lucru include vadul pe plajă.
- Acoperiți rana cu un bandaj rezistent la apă dacă aceasta ar putea intra în contact cu apă sărată, apă salmastră sau cu fructe de mare crude sau insuficient gătite și cu sucurile acestora. Acest contact se poate întâmpla în timpul activităților zilnice, cum ar fi înotul, pescuitul sau mersul pe plajă. De asemenea, s-ar putea întâmpla atunci când un uragan sau un val de furtună provoacă inundații.
- Spălați bine rănile și tăieturile cu apă și săpun după ce au intrat în contact cu apă sărată, apă salmastră, fructe de mare crude sau sucurile acestora.
Cum să gătești fructele de mare și ce să nu mai mănânci niciodată de acum
Înainte de a le găti, aruncați orice crustacee cu cochilia deschisă.
Pentru scoicile cu cochilie, fie:
- Se fierb până când se deschid cochiliile și se continuă fierberea încă 3-5 minute
Fie
- Se adaugă într-o mașină de gătit cu aburi când apa este deja aburindă și se gătesci încă 4-9 minute.
Consumați numai crustaceele care se deschid în timpul gătitului. Aruncați fructele de mare care nu se deschid complet după gătire.
Pentru stridii decojite, fie:
- Se fierb timp de cel puțin 3 minute,
- Se prăjesc în ulei timp de cel puțin 3 minute la 375° Fahrenheit,
- Se prăjesc la 5 cm de la foc timp de 3 minute
sau
- Se coc la cuptor la 450° Fahrenheit timp de 10 minute.
Sosul picant sau sucul de lămâie nu omoară bacteria Vibrio. Nici consumul de alcool în timp ce mâncați stridii nu ucide bacteria Vibrio. Gătitul corect al stridiilor ucide bacteriile dăunătoare, mai menționează CDC (Centrul pentru controlul și prevenirea bolilor).
-
-
-
Menopauza crește riscul de boli cardiovasculare26.08.2025, 20:56
-
Insula Iubirii și provocările relațiilor. Rolul ispitelor în cupluri26.08.2025, 20:26
-
Dieta mediteraneeană poate proteja creierul de Alzheimer26.08.2025, 18:54
Superbacterii rezistente pot supraviețui ciclurilor de spălare, iar detergentul le poate face mai puternice
Cum te poate omorî mașina de spălat. Ce se întâmplă, de fapt, când speli hainele
Cazurile de rujeolă s-au dublat în Europa în 2024, din cauza scăderii vaccinării după pandemia de COVID. România, cea mai afectată țară
Meningita: diagnostic, tratament și prevenție. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Trei semne. Foarte ușor de reținut
Cum poate să te îmbolnăvească aerul condiționat. Medicii, avertisment
Eșecul aplicării strategiei de suprimare a COVID-19 în Marea Britanie. Implicații epidemiologice și lecții pentru viitoarele pandemii
Cea mai mare greșeală din timpul pandemiei de COVID. A dus la sute de mii de decese.
Copiii, expuși riscurilor pe termen lung după infectarea cu COVID-19
COVID duce la complicații grave și pe termen lung. Afectează rinichii, stomacul și inima.
Milioane de persoane ar putea avea Long-COVID. De ce nu pot fi diagnosticate
Boala pe care o ai și nu știi. E o complicație a COVID.
Alertă epidemică globală. Virusul care se extinde din China către alte țări într-un ritm record
COVID-19, amenințare ascunsă pentru inima pacienților. Infecția accelerează riscul de AVC și infarct
COVID-19 provoacă simptome persistente mai frecvent decât gripa sau pneumonia, arată un nou studiu
COVID, impact grav pe termen lung. Are efecte grave chiar și în cazul infecțiilor ușoare.
Supraviețuitorii cancerului, condamnați la un risc uriaș de forme severe de COVID
OMS aprobă pentru prima dată testul pentru tuberculoză
OMS anunţă prima precalificare a unui test pentru diagnosticarea tuberculozei.
Camp Hill Virus, un nou henipavirus descoperit în America de Nord. Ar putea avea potențial pandemic
Ce este virusul Chikungunya. Fii atent la asta dacă te-a înțepat un țânțar. Atacă articulațiile!
De câte ori trebuie, de fapt, să tragi apa la toaletă. Ce se întâmplă dacă faci asta
De câte ori trebuie, de fapt, să tragi apa la toaletă. Cum E.coli și stafilococul auriu îți pot pune viața în pericol.
Justin Timberlake are boala Lyme. Totul despre Lyme: simptome și stadii
Cum scapă un virus din laborator și ce sunt laboratoarele BSL-4. Simin Aysel Florescu: Noi nu avem niciunul. Avem un BSL-3, dar pentru medicina veterinară
Cum poate scăpa un virus dintr-un laborator. Cât de îngrijorătoare este situația din Congo sau COVID a fost produs într-un laborator?
Mucus galben, verde sau maro: ce înseamnă fiecare culoare. Uite ce boală poți avea
COVID, impact asupra speranței de viață. A dus la creșterea mortalității din cauze cardiovasculare
COVID are încă un impact catastrofal. Consecințele se vor resimți pe termen lung.
Explozie de cazuri de tuse convulsivă în Queensland. Experții trag un semnal de alarmă
Revine masca de protecție. Boala care a explodat. Se înregistrează o creștere alarmantă a infecțiilor.
Infecția cu virusul H5N1: simptome clinice, risc zoonotic și potențial pandemic
"Ne pregătim de o nouă PANDEMIE". Medicii au lansat un avertisment îngrijorător.
Macrofagele interstițiale NAM, regulatorii-cheie ai inflamației pulmonare în infecția cu SARS-CoV-2. Celulele pulmonare, cheia supraviețuirii în COVID-19
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.