Zona de pe Pământ unde ne e cel mai greu să ne adaptăm. Cum să faci față diferențelor de fus orar

Zona de pe Pământ unde ne e cel mai greu să ne adaptăm. Impactul călătoriilor în fusuri orare diferite.
Cu cât călătorim mai mult și mai departe, cu atât suntem mai expuși provocărilor ajustării la diferite fusuri orare. Schimbarea de fus orar poate fi uneori dificilă și poate afecta profund organismul, generând o serie de disfuncționalități temporare. Dar de ce este atât de complicat să te adaptezi și care sunt soluțiile pentru a face acest proces mai ușor?
Vezi și: Obiceiuri care pot duce la demență. Greșelile pe care le faci tot timpul
Totul se rezumă la un mecanism incredibil - ritmul circadian al organismului. Acest ritm este responsabil pentru stabilirea momentului în care ne simțim obosiți sau treji și este strâns legat de fusul orar în care trăim, potrivit Sleepopolis.
Dr. Carleara Weiss, membru al Academiei Americane de Medicină a Somnului, explică pentru Sleepopolis că ritmul circadian folosește semnalele mediului și comportamentale pentru a înțelege ora din zi - răsăritul și apusul soarelui, orele meselor, programul de lucru sau exercițiile. Cu toate acestea, cel mai important semnal este fotoperiodul, adică durata luminii naturale între răsărit și apus.
Călătorind între fusuri orare diferite, aceste semnale se schimbă, iar ritmul intern al organismului nu se mai sincronizează cu ciclul luminii din noul fus orar. Acest dezechilibru poate face ca nivelurile de energie să nu coincidă cu noul mediu și te poți simți treaz în mijlocul nopții și somnoros în timpul zilei.
Mai mult decât atât, impactul călătoriilor în fusuri orare diferite este mai accentuat cu cât călătorim mai mult și mai departe. "Schimbările și deplasările mici în fusurile orare influențează fiziologia noastră; cu toate acestea, schimbările mai dramatice - mai mult de șase ore - tind să impună mai multe limitări până când corpul nostru se adaptează la noul fotoperiod în noua locație," explică Weiss.
Un alt aspect important de luat în considerare este direcția călătoriei: călătorind spre est și "pierzând" timpul, este mai dificil să-ți ajustezi ceasul intern și să adormi mai devreme decât dacă călătorești spre vest și "câștigi" timp.
Însă cât durează până când organismul se adaptează la noul fus orar? Regula de bază este că este necesară o zi pentru ca organismul să se ajusteze la fiecare oră de diferență în fusul orar. Cu toate acestea, este important să ții cont că nu există suficiente cercetări care să valideze această regulă, așa că folosește-o doar ca un reper pentru a te ajuta să te pregătești pentru călătorie.
Deși schimbarea fusurilor orare poate fi dificilă și nu tocmai plăcută, efectele negative asupra sănătății sunt de obicei temporare și dispar în timp ce ceasul intern se ajustează la semnalele externe din noul mediu. Totuși, pentru persoanele care călătoresc frecvent între fusuri orare, ca piloți, însoțitori de zbor sau călători de afaceri, jet lag-ul poate duce la tulburări cronice ale somnului și ale ritmului circadian.
Cum ne putem adapta mai ușor la un nou fus orar? Planificarea în avans este esențială, ajustând gradual ora de culcare și ora de trezire la noul fus orar în zilele de dinaintea călătoriei. Menținerea unui program de masă, alături de evitarea alcoolului și utilizarea unor remedii pentru somn precum melatonina sau lavanda, care pot ajuta la semnalizarea corpului că este momentul să adoarmă la ora locală corespunzătoare. Pe lângă acestea, menținerea igienei adecvate a somnului și evitarea obiectelor care pot crea aglomerație în spațiul nostru temporar de odihnă ne poate ajuta să ne ajustăm mai rapid la noul mediu.
Vezi și: Cum să întinerești 6 ani. Cele 8 obiceiuri esențiale pentru viața ta
Deci, deși schimbarea fusurilor orare poate fi provocatoare, înțelegerea acestui proces și aplicarea unor strategii pentru adaptare pot face călătoriile mult mai plăcute și mai ușor de suportat pentru organismul nostru.
-
-
-
Conjugatele anticorp-medicament, tratamentul care atacă direct cancerul18.09.2025, 13:48
-
-
Compușii din ciocolată ar putea încetini îmbătrânirea18.09.2025, 12:22
Cum poți să ajuți pe cineva cu probleme de sănătate mintală. Ecaterina Bănică: Renunțați la prejudecata că sunt nebun dacă merg la un psihoterapeut sau psihiatru!
Nu mai dormiți cu telefonul aproape de cap sau în pat. Medicul Codruț Sarafoleanu avertizează: Evitați telefonul atunci când semnalul este mai slab
Copiii sunt cei mai expuși la efectele nocive ale telefonului mobil. Medicul ORL Codruț Sarafoleanu le atrage atenția părinților.
Primele semne ale oboselii psihice și cum să le depășim. Ecaterina Bănică: Toată această simptomatologie arată că o serie de valori sunt greșite. Ai nevoie sa le schimbi
Burnout, boala care îți mănâncă ani din viață. Daniela Simulescu: Oamenii ăștia nu mai au viață. Nu le ajunge nici măcar un an să se vindece cu adevărat
"Ce am învățat eu la terapie e că nu suntem stăpânii lumii, nu suntem perfecți. Suntem destul de vulnerabili, câteodată greșim".
La ce să fii atent înainte să mai faci skanderbeg. Liviu Ojoga: Lucrurile sunt relativ clare. Reușește să fractureze humerusul spiroid
Problema de sănătate pe care o poți dezvolta dacă faci skanderbeg.
"N-am vorbit cu ai mei două săptămâni, aveam nervi pe ei". Tânără, despre mersul la terapie: A fost incomod să aflu cât bagaj emoțional aveam de la părinți
O tânără ne-a vorbit despre efectele pe care le-a simțit în urma terapiei.
Semnele stresului post-traumatic. Irina Bodnariu: Teama permanentă și așteptarea că ceva urmează să se întâmple sunt cele mai evidente semne
"Am decis să vorbesc cu un om din exterior, care nu mă judecă. Eticheta de nebun a omului care merge la psiholog a expirat. Acum e cool! Sunt bine cu mine și cu puținii oameni din jurul meu"
Consumatorii de droguri ”sunt niște carcase ambulante, zombi”. Dr. Radu Țincu: Societatea va fi alcătuită din persoane disfuncționale
Vârsta consumatorilor de substanțe psihoactive a scăzut la 9-10 ani. Dr. Radu Țincu trage un semnal de alarmă.
Adevărul despre trucurile care te scapă de atacul de panică. Ramona A. Dumitru: Nu există trucuri, există doar noțiunea de inducere a ideii că ar putea exista. E placebo
Psihologul Ramona A. Dumitru ne-a vorbit despre trucurile promovate că ajută la eliminarea atacului de panică.
Cine e Labubu, de fapt? Copiii noștri sunt în pericol! Avertismentul dur al dr. Mihai Craiu: Vor fi bântuiți!
Și bărbații pot fi "pe stop". Cum ajung să aibă zile proaste, ca femeile cu simptome premenstruale. Adevărul despre Sindromul Iritabil Masculin
Ketamina, substanța recreativă "la modă" în această perioadă. Elon Musk, gest devastator. Tudor Ciuhodaru: Educația bate legislația
Diferența dintre infarct și atac de panică. Semnul simplu care le deosebește
Diferențele dintre atacul de panică și infarct. Cum le recunoaștem și cum acționăm corect.
”Nu ronțăi, dar mă îngraș pe fond de stres”, este posibil așa ceva? Radu Leca: Este posibil, dar este o minciună
Ruptura de pectoral mare: semnul dat de arsura în piept. Dr. Liviu Ojoga: Face poc. Tot timpul se examinează în oglindă
Obezitatea, boala copiilor "bombardați" cu mâncare nesănătoasă. UNICEF, avertisment: A depășit subnutriția!
De ce terapeuții AI ar putea izola și mai mult pacienții vulnerabili, în loc să ușureze suferința
Epidemia cu norovirus: cât de gravă este infecția. Carmen Dorobăț: Are un grad destul de ridicat. Să ne ferim să consumăm alimente din zone stradale. La copii se transmite cel mai ușor
Medicii refuză să facă avort gratuit în spitalele de stat. La cabinetele private, situația e alta. Ana Măiță: Am câștigat bătăliile, dar am pierdut războiul. Este tragic, dar foarte adevărat
4 fraze pe care să le spunem copiilor la început de grădiniță sau școală
"Lipsa de educație și scăderea drastică a inteligenței au propulsat poporul român pe un loc fruntaș la tot ceea ce înseamnă un popor ce nu simte nimic pentru nimeni"
De ce s-a pus eticheta de nebun dacă ai anxietate sau depresie? Psihologul Ramona A. Dumitru explică.