Zona de pe Pământ unde ne e cel mai greu să ne adaptăm. Cum să faci față diferențelor de fus orar
Zona de pe Pământ unde ne e cel mai greu să ne adaptăm. Impactul călătoriilor în fusuri orare diferite.
Cu cât călătorim mai mult și mai departe, cu atât suntem mai expuși provocărilor ajustării la diferite fusuri orare. Schimbarea de fus orar poate fi uneori dificilă și poate afecta profund organismul, generând o serie de disfuncționalități temporare. Dar de ce este atât de complicat să te adaptezi și care sunt soluțiile pentru a face acest proces mai ușor?
Vezi și: Obiceiuri care pot duce la demență. Greșelile pe care le faci tot timpul
Totul se rezumă la un mecanism incredibil - ritmul circadian al organismului. Acest ritm este responsabil pentru stabilirea momentului în care ne simțim obosiți sau treji și este strâns legat de fusul orar în care trăim, potrivit Sleepopolis.
Dr. Carleara Weiss, membru al Academiei Americane de Medicină a Somnului, explică pentru Sleepopolis că ritmul circadian folosește semnalele mediului și comportamentale pentru a înțelege ora din zi - răsăritul și apusul soarelui, orele meselor, programul de lucru sau exercițiile. Cu toate acestea, cel mai important semnal este fotoperiodul, adică durata luminii naturale între răsărit și apus.
Călătorind între fusuri orare diferite, aceste semnale se schimbă, iar ritmul intern al organismului nu se mai sincronizează cu ciclul luminii din noul fus orar. Acest dezechilibru poate face ca nivelurile de energie să nu coincidă cu noul mediu și te poți simți treaz în mijlocul nopții și somnoros în timpul zilei.
Mai mult decât atât, impactul călătoriilor în fusuri orare diferite este mai accentuat cu cât călătorim mai mult și mai departe. "Schimbările și deplasările mici în fusurile orare influențează fiziologia noastră; cu toate acestea, schimbările mai dramatice - mai mult de șase ore - tind să impună mai multe limitări până când corpul nostru se adaptează la noul fotoperiod în noua locație," explică Weiss.
Un alt aspect important de luat în considerare este direcția călătoriei: călătorind spre est și "pierzând" timpul, este mai dificil să-ți ajustezi ceasul intern și să adormi mai devreme decât dacă călătorești spre vest și "câștigi" timp.
Însă cât durează până când organismul se adaptează la noul fus orar? Regula de bază este că este necesară o zi pentru ca organismul să se ajusteze la fiecare oră de diferență în fusul orar. Cu toate acestea, este important să ții cont că nu există suficiente cercetări care să valideze această regulă, așa că folosește-o doar ca un reper pentru a te ajuta să te pregătești pentru călătorie.
Deși schimbarea fusurilor orare poate fi dificilă și nu tocmai plăcută, efectele negative asupra sănătății sunt de obicei temporare și dispar în timp ce ceasul intern se ajustează la semnalele externe din noul mediu. Totuși, pentru persoanele care călătoresc frecvent între fusuri orare, ca piloți, însoțitori de zbor sau călători de afaceri, jet lag-ul poate duce la tulburări cronice ale somnului și ale ritmului circadian.
Cum ne putem adapta mai ușor la un nou fus orar? Planificarea în avans este esențială, ajustând gradual ora de culcare și ora de trezire la noul fus orar în zilele de dinaintea călătoriei. Menținerea unui program de masă, alături de evitarea alcoolului și utilizarea unor remedii pentru somn precum melatonina sau lavanda, care pot ajuta la semnalizarea corpului că este momentul să adoarmă la ora locală corespunzătoare. Pe lângă acestea, menținerea igienei adecvate a somnului și evitarea obiectelor care pot crea aglomerație în spațiul nostru temporar de odihnă ne poate ajuta să ne ajustăm mai rapid la noul mediu.
Vezi și: Cum să întinerești 6 ani. Cele 8 obiceiuri esențiale pentru viața ta
Deci, deși schimbarea fusurilor orare poate fi provocatoare, înțelegerea acestui proces și aplicarea unor strategii pentru adaptare pot face călătoriile mult mai plăcute și mai ușor de suportat pentru organismul nostru.
-
-
-
-
Dieta pe care ar trebui să o urmezi după un diagnostic de cancer07.09.2026, 18:30
-
Întârzierile de vorbire și mișcare - când e cazul să ceri o opinie neurologică
Activitatea care stimulează creierul. Dacă ai mai puțin de 3 prieteni, citește ASTA!
Desertul perfect pentru Ziua Copilului. Rețeta sănătoasă care înlocuiește prăjiturile pline de zahăr
EXCLUSIV Ce sunt reflexele. Cât de importante sunt
EXCLUSIV Dezinformarea părinților condamnă copiii la suferință: Ne gândim la soluții extreme. Lucrurile astea sunt prea grave ca să fie lăsate la decizia unor părinți care trăiesc într-o lume paralelă
Ceasul spune că ai făcut 10.000 de pași? Nu e chiar așa! 5 lucruri pe care NU le-ai știut despre smartwatch-ul tău
Vor fi tot mai mulți adolescenți obezi şi supraponderali
Nu mai dormiți cu telefonul aproape de cap sau în pat. Medicul Codruț Sarafoleanu avertizează: Evitați telefonul atunci când semnalul este mai slab
Copiii sunt cei mai expuși la efectele nocive ale telefonului mobil. Medicul ORL Codruț Sarafoleanu le atrage atenția părinților.
7 lucruri de făcut când partenerul tău este într-o dispoziție proastă
Când partenerul tău este într-o dispoziție proastă poate fi o dezamăgire majoră, dar este important să nu o iei personal.
EXCLUSIV Principala cauză a anxietății și depresiei. Ramona A. Dumitru: Cei mai predispuși la această tulburare sunt bătrânii
Care sunt cauzele comune care provoacă anxietatea, respectiv depresia? Cum ne afectează anxietatea și depresia viața de zi cu zi?
Cosmeticorexia: Cum ajung fetele să se piardă în labirintul îngrijirii tenului
România a dat înapoi o jumătate de secol în lupta cu rujeola. Dr. Mihai Craiu avertizează: Riscăm din nou decese!
Aproape jumătate dintre tineri își spun secretele unui chatbot AI: nu îi judecă și e mereu acolo
De ce unii oameni nu se bucură de reușite. Ce urme lasă: „după râs vine plâns” și „nu te bucura prea tare, nu durează”: Sindromul perfecționitului nefericit
Detaliu uimitor despre laptele matern. Beneficiu neașteptat pentru bebeluși
Social media afectează corpul ca un drog. Dacă ne oprim, corpul tău intră în sevraj. Efectele sunt șocante - studiu
Tipuri de bullying: când cuvintele dor mai mult decât loviturile. Ce trebuie să știi. Diferența dintre bullying-ul fizic, verbal, emoțional și cyberbullying
Tipurile de bullying și efectele lor pe termen lung. Diferența între bullying-ul fizic, verbal, emoțional și cyberbullying.
EXCLUSIV "Lipsa de educație și scăderea drastică a inteligenței au propulsat poporul român pe un loc fruntaș la tot ceea ce înseamnă un popor ce nu simte nimic pentru nimeni"
De ce s-a pus eticheta de nebun dacă ai anxietate sau depresie? Psihologul Ramona A. Dumitru explică.
Penjemine, vaporii de canabis care păcălesc părinții și profesorii. Mulți tineri le inhalează fără să fie depistați
Ce sunt „penjaminele”? Acești vapori câștigă popularitate în rândul tinerilor.
Avertisment OMS: utilizarea prezervativelor a scăzut îngrijorător în rândul adolescenţilor din Europa. "Va fi și mai rău. Accesul la educație sexuală este vital"
EXCLUSIV Adevărul despre trucurile care te scapă de atacul de panică. Ramona A. Dumitru: Nu există trucuri, există doar noțiunea de inducere a ideii că ar putea exista. E placebo
Psihologul Ramona A. Dumitru ne-a vorbit despre trucurile promovate că ajută la eliminarea atacului de panică.
