Hrana pacienţilor din spitalele publice este din ce in ce mai puţină, pentru că prețurile alimentelor s-au mărit, iar bugetul alocat pentru fiecare pacient s-a menținut.
Managerii spitalelor atrag atenţia că această problemă trebuie rezolvată și că cei 11 lei alocați de statul român pentru cele trei mese pe zi ale unui bolnav nu sunt suficienți. Mai mult, medicul a spus că în 11 lei este aproape imposibil ca pacienții să primească alimente diversificate, bogate în nutrienți, care să le asigure necesarul de vitamine.
Pentru bolnavii de tuberculoză statul român alocă suma de 17,5 lei, dar medicii spun că nici suma aceasta nu este suficientă.
În acest context, Alexandru Rafila a declarat că se vor găsi rapid soluţii pentru creşterea normei de hrană pentru pacienţii din spitale, dar atrage atenţia că situaţia economică este "foarte dificilă".
Mai mult, ministrul Sănătății a spus că a vorbit despre asta cu reprezentanții Casei de Asigurări, în urmă cu o lună.
"Sunt convins că vom găsi rapid o soluţie pentru pacienţii obişnuiţi. Suma de 20 de lei reprezintă o creştere semnificativă faţă de suma de 11 lei care există în momentul de faţă", a mai spus Alexandru Rafila.
Cum arată un MENIU, în spital. Ce mănâncă pacienții de 11 lei
Invitată în direct la "Neatza cu Răzvan și Dani" de la Antena 1, Beatrice Mahler a descris meniul pacienților internați în spital.
"Există a varietate de meniuri în spital, pentru că trebuie să respectăm regimurile pe care le au pacienții, dar cel mai ieftin meniu su cel mai sărăcăcios meniu prin diversitate aș spune este cel oferit persoanelor care au regim comun, adică cei care nu au diabet, nu au tuberculoză, nu au afecțiuni care să necesite o sumă mai mare.
Dacă ne uităm la cele trei mese, aș spune că micul dejun, care din recomandările nutriționiștilor trebuie să fie cel mai bogat caloric este cel mai sărac caloric și cel mai lipsit de diversitate, pentru că din suma alocată în acest moment este foarte greu să asigurăm acest lucru.
La micul dejun se mănâncă: pâine cu unt, ceai, poate mezel. Oul depinde, pentru că poate fi dat în fiecare zi pentru că nu sunt recomandate. Laptele este un aliment de lux, brânza la fel. Lipsesc legumele proaspete, lipsesc fructele proaspete. Nici măcar cereale cu lapte pe care le consumăm acasă și ni se par o alimentație chiar sănătoasă nu pot fi date în spital, pentru că laptele este scump pentru spitalele din România.
Pentru celelalte două mese din zi încercăm să gândim lucrurile astfel încât să existe o diversitate în limita posibilă. Sigur, nu putem vorbi de diversitate când la cinci zile se repetă aceleași alimente: fasole, cartofi, linte, varză, poate paste și apoi o luăm de la capăt, regimul se repetă.
Nu spun că mâncarea nu e gustoasă, dar aici ține și de bucătarul care face mâncarea. Sigur, ea e gustoasă, dar faptul că avem bucătărie proprie ne permite să avem cantități puțin mai mari de ciorbă, felul 2.
Atunci când un pacient ajunge în spital vorbim de o alimentație destinată tipului de boală. De exemplu, pacientul cu boală pulmonară cronică, un pacient care are dificultăți de respirație, nu are indicație să consume hidrați de carbon (n.r. glucide), ei trebuie să meargă pe o dietă asemănătoare pacientului diabetic. Un pacient care are obezitate trebuie să aibă un anumit tip de alimentație pentru a reuși să scadă în greutate.
Noi respectăm regimurile standard, dar nu cele supraspecializate care țin de fiecare patologie. Alimentația e importantă pentru pacienți", a declarat Beatrice Mahler.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
