Alzheimer: o modificare genetică făcută în laborator ar putea reduce riscul de boală
Cercetătorii au reușit să editeze o genă care este responsabilă de reducerea riscului de boală Alzheimer. Ei cred că în viitor, persoanele predispuse ar putea să aibă un risc mai mic prin această...
O echipă de cercetători de la Universitatea Laval a găsit dovezi că ar putea fi posibile șansele de a dezvolta boala Alzheimer prin editarea unei gene cheie în celulele nervoase. În lucrarea lor, grupul descrie experimentele pe care le-au efectuat, implicând editarea genelor și ceea ce au descoeprit de la ele.
Cercetările anterioare au arătat că unul dintre factorii implicați în dezvoltarea bolii Alzheimer este acumularea de beta-amiloid - un tip de proteină - pe celulele creierului. Cercetările anterioare au arătat, de asemenea, că unii oameni au o variantă de genă numită A673T - cei care o exprimă sunt de patru ori mai puțin predispuși decât populația generală să dezvolte boala Alzheimer. În acest nou efort, cercetătorii au analizat posibilitatea de a edita celulele creierului uman pentru a oferi oamenilor varianta genică A673T și, astfel, să-și reducă riscul de a dezvolta boala Alzheimer.
Echipa a menționat că mutația A673T diferă de cea înrudită la cei care nu o exprimă printr-o singură literă ADN, sugerând că ar putea fi relativ ușor de adăugat mutația. Apoi au încercat să editeze celulele creierului folosind o tehnică CRISPR. Și, în timp ce această încercare s-a dovedit relativ reușită, alte aspecte ale tehnicii i-au determinat pe cercetători să încerce o altă editare. Această tehnică relativ nouă permite conversia directă a unei litere de bază în alta. Folosind această tehnică, cercetătorii au descoperit că au fost capabili să editeze aproximativ 40% din celulele creierului in vitro. Ei observă că o astfel de cantitate probabil nu este suficient de mare pentru a preveni acumularea de beta-amiloid și, prin urmare, nu este suficientă pentru a încetini apariția bolii Alzheimer. Dar mai multe cercetări ar putea duce la rezultate mai bune.
Cercetătorii observă, de asemenea, că o astfel de modificare a celulelor creierului la oameni ar necesita un diagnostic precoce, deoarece până la sapariția imptomelor, ar putea fi prea târziu să se efectueze editarea genelor pentru a preveni acumularea de beta-amiloid. Ei observă că eforturile viitoare ar putea implica schimbarea ADN-ului doar a celor care sunt considerați expuși riscului de a dezvolta boala în timp ce sunt încă tineri.
Studiul poate fi gpsit AICI.
-
-
Un nou vaccin Moderna, recomandat în UE16.12.2025, 20:26
-
Cele mai bune 6 ceaiuri pentru crampele menstruale16.12.2025, 19:13
-
-
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Activitatea care menține funcționarea creierului
Kim Kardashian dezvăluie că a fost diagnosticată cu un anevrism cerebral din cauza stresului
Te mai ții de mână cu partenerul? Ce efect are acest gest
Virusul aparent inofensiv care ar putea declanșa boala Parkinson
Pierderile de memorie: stres sau boală neurologică?
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Cum ne spune creierul că ne este foame sau suntem sătui
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
Alimentele care îți distrug creierul în 4 ore după consum
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
Migrenă cu aură: ce se întâmplă în creier atunci când apare, ce o declanșează. E semn de AVC?
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de demență
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
8 semne timpurii ale sclerozei multiple
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Boala care îți atacă creierul. Crește riscul de demență și AVC
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
