Anorexie, obezitate. Conexiunea din creier care controlează nevoia de a mânca

Anorexia sau obezitatea ar putea fi controlate. Oamenii de știință au descoperit conexiunea din creier care controlează nevoia de mânca.
Nevoia de a mânca este reglementată în creier prin conexiunea dintre mai multe regiuni. Cercetătorii de la Universitatea din Arizona cred că au identificat un declanșator - o regiune a creierului care reglează suprimarea și activarea apetitului - în interiorul amigdalei, centrul emoțional al creierului.
Echipa de la Departamentul de Neuroscience al Universității din Arizona a găsit neurocircuitul care controlează pierderea apetitului, numit anorexie, a declarat profesorul asistent Haijiang Cai, care este un membru al Institutului BIO5 și conduce laboratorul de neuroștiințe care a realizat studiul.
Anorexia sau obezitatea ar putea fi controlate
Anorexia poate fi declanșată de inflamația indusă de boală și poate avea un impact negativ asupra succesului recuperării și tratamentului. Este dăunătoare pentru calitatea vieții și crește morbiditatea în multe boli, au scris autorii. Lucrarea a fost publicată pe 24 iunie în Nature Communications.
Pentru a stabili dacă neuronii specifici din amgdala controlează comportamentul hrănirii, cercetatorii au inhibat neuronii, ceea ce a dus la creșterea poftei de mâncare. Apoi au activat neuronii, determinând o scădere a apetitului.
„Prin amortizarea neuronilor din circuit, putem bloca în mod eficient suprimarea hranei cauzată de inflamație, pentru a face ca pacienții să mănânce mai mult", a spus Cai. "Am folosit anorexia pentru simplificare, dar pentru persoanele cu obezitate putem activa acești neuroni pentru a-i ajuta să mănânce mai puțin. Acesta este impactul potențial al acestui tip de studiu", a mai pus el.
Hrănirea, ca necesitate sau recompensă
Hrănirea sună simplu, dar nu este, relatează Cai. „Oamenii simt foame fie pentru a satisface deficitele nutriționale, fie ca recompensă, mănâncă ceva bun. După ce am găsit un aliment, verificăm dacă este bun înainte de a-l mesteca și de a înghiți. După un anumit punct, simțim satisfacția. Din punct de vedere teoretic, fiecare pas este controlat de diferite neurocircuite.
Acest circuit găsit este foarte incitant, deoarece sugerează că multe părți diferite ale regiunilor creierului comunică între ele”, a spus Cai. "Sperăm să găsim o modalitate de a înțelege modul în care sunt coordonați acești pași diferiți de hrănire".
Regiunea creierului a fost găsită în modelele de șoareci. Următorul pas este identificarea ei la om și validarea acelorași mecanisme. „Dacă reușesc, atunci oamenii de știință ar putea găsi o cale de a controla activitățile de hrană”, a spus Cai.
-
-
-
-
Menopauza crește riscul de boli cardiovasculare26.08.2025, 20:56
-
Insula Iubirii și provocările relațiilor. Rolul ispitelor în cupluri26.08.2025, 20:26
Activitatea cerebrală nocturnă poate prezice revenirea din comă
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
Cantitatea de alcool care îți devastează creierul. E mai puțină decât ai crede
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Stresul cronic crește riscul de accident vascular cerebral la femeile sub 50 de ani
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Kefirul ar putea preveni boala Alzheimer. Are rol neuroprotector
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Asta oprește boala Alzheimer! Uite cum se autocurăță creierul
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Lucrul de zi cu zi care îți erodează creierul. Accelerează pierderea memoriei
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Un nou indiciu în Alzheimer. Boala ar putea fi legată de vasele de sânge, nu doar de creier
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Testul simplu care depistează demența. Pune diagnosticul înainte ca simptomele să apară
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Tehnologia digitală reduce riscul de demență la adulții în vârstă, arată un nou studiu
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Semnul din ochi că faci Alzheimer peste 10 ani. Chinezii fac ASTA deja! Descoperirea care schimbă tot
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
11 Aprilie, Ziua Mondială de luptă împotriva bolii Parkinson. După 200 de ani de la descrierea sa, boala NU este încă vindecabilă
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.