Anorexie, obezitate. Conexiunea din creier care controlează nevoia de a mânca
Anorexia sau obezitatea ar putea fi controlate. Oamenii de știință au descoperit conexiunea din creier care controlează nevoia de mânca.
Nevoia de a mânca este reglementată în creier prin conexiunea dintre mai multe regiuni. Cercetătorii de la Universitatea din Arizona cred că au identificat un declanșator - o regiune a creierului care reglează suprimarea și activarea apetitului - în interiorul amigdalei, centrul emoțional al creierului.
Echipa de la Departamentul de Neuroscience al Universității din Arizona a găsit neurocircuitul care controlează pierderea apetitului, numit anorexie, a declarat profesorul asistent Haijiang Cai, care este un membru al Institutului BIO5 și conduce laboratorul de neuroștiințe care a realizat studiul.
Anorexia sau obezitatea ar putea fi controlate
Anorexia poate fi declanșată de inflamația indusă de boală și poate avea un impact negativ asupra succesului recuperării și tratamentului. Este dăunătoare pentru calitatea vieții și crește morbiditatea în multe boli, au scris autorii. Lucrarea a fost publicată pe 24 iunie în Nature Communications.
Pentru a stabili dacă neuronii specifici din amgdala controlează comportamentul hrănirii, cercetatorii au inhibat neuronii, ceea ce a dus la creșterea poftei de mâncare. Apoi au activat neuronii, determinând o scădere a apetitului.
„Prin amortizarea neuronilor din circuit, putem bloca în mod eficient suprimarea hranei cauzată de inflamație, pentru a face ca pacienții să mănânce mai mult", a spus Cai. "Am folosit anorexia pentru simplificare, dar pentru persoanele cu obezitate putem activa acești neuroni pentru a-i ajuta să mănânce mai puțin. Acesta este impactul potențial al acestui tip de studiu", a mai pus el.
Hrănirea, ca necesitate sau recompensă
Hrănirea sună simplu, dar nu este, relatează Cai. „Oamenii simt foame fie pentru a satisface deficitele nutriționale, fie ca recompensă, mănâncă ceva bun. După ce am găsit un aliment, verificăm dacă este bun înainte de a-l mesteca și de a înghiți. După un anumit punct, simțim satisfacția. Din punct de vedere teoretic, fiecare pas este controlat de diferite neurocircuite.
Acest circuit găsit este foarte incitant, deoarece sugerează că multe părți diferite ale regiunilor creierului comunică între ele”, a spus Cai. "Sperăm să găsim o modalitate de a înțelege modul în care sunt coordonați acești pași diferiți de hrănire".
Regiunea creierului a fost găsită în modelele de șoareci. Următorul pas este identificarea ei la om și validarea acelorași mecanisme. „Dacă reușesc, atunci oamenii de știință ar putea găsi o cale de a controla activitățile de hrană”, a spus Cai.
-
-
Ilie Bolojan, avertisment dur despre finanțarea spitalelor21.11.2025, 19:24
-
Beneficiile stimulării electrice în recuperarea medicală21.11.2025, 19:04
-
Vizitele în spitale, suspendate21.11.2025, 18:17
-
Creierul decide dacă mâncarea e sănătoasă sau gustoasă
Secretele percepțiilor comune. Ce se întâmplă în creier
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Îndulcitorul "inofensiv" care crește riscul de accident vascular cerebral
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Activitatea care menține funcționarea creierului
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Pierderile de memorie: stres sau boală neurologică?
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Viața mereu pe fugă crește riscul de demență, avertizează experții
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Alzheimer, boala care îți fură amintirile cu cei dragi. Noi descoperiri șocante
8 semne timpurii ale sclerozei multiple
De ce ne trezim cu durere de cap dimineața
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
