Anorexie, obezitate. Conexiunea din creier care controlează nevoia de a mânca
Anorexia sau obezitatea ar putea fi controlate. Oamenii de știință au descoperit conexiunea din creier care controlează nevoia de mânca.
Nevoia de a mânca este reglementată în creier prin conexiunea dintre mai multe regiuni. Cercetătorii de la Universitatea din Arizona cred că au identificat un declanșator - o regiune a creierului care reglează suprimarea și activarea apetitului - în interiorul amigdalei, centrul emoțional al creierului.
Echipa de la Departamentul de Neuroscience al Universității din Arizona a găsit neurocircuitul care controlează pierderea apetitului, numit anorexie, a declarat profesorul asistent Haijiang Cai, care este un membru al Institutului BIO5 și conduce laboratorul de neuroștiințe care a realizat studiul.
Anorexia sau obezitatea ar putea fi controlate
Anorexia poate fi declanșată de inflamația indusă de boală și poate avea un impact negativ asupra succesului recuperării și tratamentului. Este dăunătoare pentru calitatea vieții și crește morbiditatea în multe boli, au scris autorii. Lucrarea a fost publicată pe 24 iunie în Nature Communications.
Pentru a stabili dacă neuronii specifici din amgdala controlează comportamentul hrănirii, cercetatorii au inhibat neuronii, ceea ce a dus la creșterea poftei de mâncare. Apoi au activat neuronii, determinând o scădere a apetitului.
„Prin amortizarea neuronilor din circuit, putem bloca în mod eficient suprimarea hranei cauzată de inflamație, pentru a face ca pacienții să mănânce mai mult", a spus Cai. "Am folosit anorexia pentru simplificare, dar pentru persoanele cu obezitate putem activa acești neuroni pentru a-i ajuta să mănânce mai puțin. Acesta este impactul potențial al acestui tip de studiu", a mai pus el.
Hrănirea, ca necesitate sau recompensă
Hrănirea sună simplu, dar nu este, relatează Cai. „Oamenii simt foame fie pentru a satisface deficitele nutriționale, fie ca recompensă, mănâncă ceva bun. După ce am găsit un aliment, verificăm dacă este bun înainte de a-l mesteca și de a înghiți. După un anumit punct, simțim satisfacția. Din punct de vedere teoretic, fiecare pas este controlat de diferite neurocircuite.
Acest circuit găsit este foarte incitant, deoarece sugerează că multe părți diferite ale regiunilor creierului comunică între ele”, a spus Cai. "Sperăm să găsim o modalitate de a înțelege modul în care sunt coordonați acești pași diferiți de hrănire".
Regiunea creierului a fost găsită în modelele de șoareci. Următorul pas este identificarea ei la om și validarea acelorași mecanisme. „Dacă reușesc, atunci oamenii de știință ar putea găsi o cale de a controla activitățile de hrană”, a spus Cai.
-
Ce este, de fapt, untul clarificat21.02.2026, 19:30
-
-
-
De ce crește incidența cancerului pancreatic în ultimii ani21.02.2026, 16:30
-
Trucul natural pentru o toaletă curată. Rezultatele te vor surprinde21.02.2026, 15:00
De ce avem impresia că timpul trece mult mai repede
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Un simplu test de colesterol îți poate arăta riscul de Alzheimer. Avertismentul cercetătorilor
Boala care îți atacă creierul. Crește riscul de demență și AVC
EXCLUSIV Cefaleea, o problemă globală de sănătate. Peste un miliard de oameni suferă de migrenă
Vârstnicii cu demență, risc crescut de pierdere a autonomiei după traumatisme severe
Prebiotice ieftine care îmbunătățesc memoria după 60 de ani
Izolarea socială, factor de risc pentru demență
Proteinele care îți distrug creierul. Consumă memoria iremediabil
A fost descoperită o nouă boală neurologică extrem de rară. Sunt doar 13 cazuri în lume
Exercițiul aerobic post-accident vascular cerebral, sigur și benefic pentru creier
Creierul decide dacă mâncarea e sănătoasă sau gustoasă
Somnolența diurnă la vârstnici, semnal ascuns al declinului cognitiv
Poluarea aerului atacă direct creierul. Particulele fine pot accelera Alzheimer și demența
Te mai ții de mână cu partenerul? Ce efect are acest gest
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Tumorile cerebrale se ascund în creier mult timp înainte de diagnosticare
EXCLUSIV Greșeala pe care o faci dimineața și care îți distruge creierul. Vlad Ciurea, avertisment
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer
Secretul neașteptat care îți protejează creierul după 50 de ani. Nu are legătură cu pastilele
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
