Anticoagulantele sunt administrate pentru a preveni un accident vascular cerebral în cazul persoanelor care suferă de fibrilație atrială. Ce s-a aflat despre acest tratament. Cât de eficace...
Anticoagulantele sunt administrate pacienților care suferă de fibrilație atrială pentru a preveni un accident vascular cerebral. Anticoagularea timpurie versus anticoagularea târzie pentru accidentul vascular cerebral cu fibrilație atrială a fost studiată de medici.
Potrivit studiului publicat în The New England Journal of Medicine, efectul inițierii precoce, comparativ cu inițierea mai târzie a anticoagulantelor orale directe (DOAC) la persoanele cu fibrilație atrială care au suferit un accident vascular cerebral ischemic acut nu este clar.
”Am realizat un studiu deschis, inițiat de investigator, în 103 locații din 15 țări. Participanții au fost repartizați aleatoriu într-un raport de 1:1 la anticoagulare precoce (în termen de 48 de ore după un accident vascular cerebral minor sau moderat sau în ziua 6 sau 7 după un accident vascular cerebral major) sau anticoagulare ulterioară (ziua 3 sau 4 după un accident vascular cerebral minor, ziua 6 sau 7 după un accident vascular cerebral moderat sau ziua 12, 13 sau 14 după un accident vascular cerebral major).
Evaluatorii nu au avut cunoștință de repartizarea pe grupuri de studiu. Rezultatul primar a fost un compozit de accident vascular cerebral ischemic recurent, embolie sistemică, hemoragie extracraniană majoră, hemoragie intracraniană simptomatică sau deces vascular în termen de 30 de zile de la randomizare. Rezultatele secundare au inclus componentele rezultatului primar compozit la 30 și 90 de zile”, arată studiul.
”Din 2013 participanți (37% cu accident vascular cerebral minor, 40% cu accident vascular cerebral moderat și 23% cu accident vascular cerebral major), 1006 au fost repartizați la anticoagulare precoce și 1007 la anticoagulare ulterioară.
Un eveniment cu rezultat primar a apărut la 29 de participanți (2,9%) în grupul de tratament precoce și la 41 de participanți (4,1%) în grupul de tratament ulterior (diferența de risc, -1,18 puncte procentuale; interval de încredere [IC] de 95%, -2,84 la 0,47) până la 30 de zile.
Accidentul vascular cerebral ischemic recurent a apărut la 14 participanți (1,4%) în grupul de tratament precoce și la 25 de participanți (2,5%) în grupul de tratament ulterior (raportul de șanse, 0,57; IC 95%, 0,29 până la 1,07) până la 30 de zile și la 18 participanți (1,9%) și, respectiv, 30 de participanți (3,1%), până la 90 de zile (raportul de șanse, 0,60; IC 95%, 0,33 până la 1,06).
Hemoragia intracraniană simptomatică a apărut la 2 participanți (0,2%) în ambele grupuri până la 30 de zile”, mai notează studiul.
”În acest studiu, s-a estimat că incidența accidentului vascular cerebral ischemic recurent, a emboliei sistemice, a hemoragiei extracraniene majore, a hemoragiei intracraniene simptomatice sau a decesului vascular la 30 de zile a fost cuprinsă între 2,8 puncte procentuale mai mică și 0,5 puncte procentuale mai mare (pe baza intervalului de încredere de 95%) în cazul utilizării timpurii decât în cazul utilizării mai târzii a DOAC-urilor”, mai notează studiul.
Un accident vascular cerebral ischemic poate apărea la pacienții cu fibrilație atrială, fie ca manifestare inițială a fibrilației atriale, fie în ciuda profilaxiei antitrombotice adecvate. La astfel de pacienți, un embol cardiac, cel mai frecvent un tromb provenit din apendicele atrial stâng, este cauza accidentului vascular cerebral ischemic.
Accidentele vasculare cerebrale datorate embolizării trombilor, cel mai frecvent din apendicele atrial stâng la pacienții cu fibrilație atrială, prezintă caracteristicile unui accident vascular cerebral ischemic.
Caracteristici care sugerează un accident vascular cerebral cardioembolic
- Severitate clinică crescută - fibrilația atrială este asociată cu accidente vasculare cerebrale ischemice mai severe și atacuri ischemice tranzitorii (AIT) mai "lungi" decât emboliile din boala carotidiană, probabil din cauza embolizării trombilor mai mari în cazul fibrilației atriale.
Această relație a fost ilustrată într-un raport care a comparat evenimentele ischemice cerebrale la pacienții cu fibrilație atrială cu cei cu boală carotidiană în două studii majore.
Raportul dintre evenimentele hemisferice și evenimentele retiniene a fost de 25:1 cu fibrilație atrială, comparativ cu 2:1 cu boala carotidiană. Ca urmare, pacienții cu fibrilație arială care suferă un accident vascular cerebral ischemic par să aibă un rezultat mai rău (mai multe dizabilități, mortalitate mai mare) decât cei care suferă un accident vascular cerebral ischemic în absența fibrilației atriale, chiar și după ajustarea pentru vârsta avansată a pacienților cu accident vascular cerebral legat de fibrilația atrială.
Atacurile ischemice tranzitorii "mai lungi" tipice la pacienții cu firbrilație atrială sunt mai des asociate cu imagistică de difuzie prin rezonanță magnetică anormală și ar fi clasificate ca accidente vasculare cerebrale prin definiția revizuită a American Heart Association.
- Planuri radiologice - Accidentul vascular cerebral cardioembolic din fibrilație atrială poate afecta orice teritoriu vascular sau mai multe teritorii vasculare ale creierului, cu unul sau mai multe infarcte în formă de pană care implică cortexul și substanța albă subcorticală subiacentă. Alte modele includ infarctul striatocapsular de la ocluzia trunchiului arterei cerebrale medii și/sau infarcte de zonă de frontieră, potrivit Up To Date.
Majoritatea pacienților cu fibrilație atrială ar trebui să primească anticoagulare orală pe termen lung pentru a reduce riscul de accident vascular cerebral ischemic și alte evenimente embolice. Pentru majoritatea pacienților, beneficiile anticoagulării depășesc creșterea asociată a riscului de sângerare, notează Up To Date.
Antidotul care reduce semnificativ colesterolul ridicat. Are efect major.
Semnul de pe picioare care îți arată că ai probleme cu inima. Ești la risc major
Inima femeilor este mult mai afectată decât cea a bărbaților. Medicii trag un semnal de alarmă.
Alimentele care îți afectează inima. Duc la insuficiență cardiacă. Le consumi zilnic și cresc riscul de boli cardiace cu 46%.
Simptomul surprinzător al infarctului pe care majoritatea femeilor îl ignoră. Nu este vorba de durerea în piept.
Unul din trei atacuri de cord lovește în tăcere, fără dureri în piept și fără semnale clare. Medicii trag un semnal de alarmă.
5 lucruri esențiale pe care supraviețuitorii unui infarct trebuie să le facă zilnic. Reduc șansele unui nou infarct.
Regula 80/20 este soluția propusă de nutriționiști pentru reducerea colesterolului. Ce presupune, de fapt, această regulă.
Trei medicamente frecvent utilizate pot crește colesterolul.
Inima, afectată iremediabil. Lucrul inevitabil care o devastează. Nu scăpăm niciunul.
Acesta este cel mai rău lucru pentru inimă. O macină în totalitate și dublează riscul de infarct și boală coronariană.
Val de decese după pandemia de COVID. Epidemia invizibilă care te omoară după pandemie.
Hipertensiunea arterială are un efect devastator asupra creierului.
Testul simplu care îți arată dacă ai probleme cu inima. Dacă observi ASTA, ești în mare pericol.
