Aspirina este recomandată de zeci de ani pentru reducerea riscului de atac de cord. Cât de mult mai este utilă și ce modificări a adus apariția statinelor, explică specialiștii.
După zeci de ani în care doze mici de aspirină erau recomandate pentru reducerea riscului de atac de cord, însă recent, unii pacienți au arătat că medicul le-a recomandat să oprească acest tratament. Această schimbare ar putea aduce o oarecare neîncredere pacienților, însă specialiștii de la Harvard Medical School explică. „Ceea ce s-a schimbat este că studiile recente au avut rezultate diferite față de studiile din anii ’70 -’80, care l-au determinat pe medicul dumneavoastră să vă recomande aspirina”, arată ei.
Începând din anii 1940, medicii au observat că persoanele care iau aspirină din orice motiv păreau să aibă o rată mai mică de atacuri de cord. Din această cauză au fost inițiate două mari studii randomizate, unul în Statele Unite (cu sediul la Harvard) și unul în Marea Britanie. Combinarea rezultatelor celor două studii, care au implicat peste 27.000 de persoane, au arătat că aspirina a redus atacurile de cord nefuncționale cu o treime. Era o veste pe prima pagină.
În ultimii ani, însă, câteva studii foarte mari care au implicat și mai multe persoane au ajuns la concluzia că, în cel mai bun caz, tratamentul cu aspirină, realizează o reducere mică a atacurilor de cord, iar aspirina crește riscul de sângerare. Așadar, astăzi, aspirina în doze mici este recomandată persoanelor fără boli de inimă cunoscute, numai dacă prezintă un risc ridicat de apariție a bolilor de inimă.
De ce studiile recente au dat un rezultat diferit? Nu se datorează faptului că studiile mai vechi au greșit: au avut dreptate pentru timpul lor. Ceea ce s-a întâmplat este că în ultimii 50 de ani, schimbările în stilul de viață și noile tratamente (cum ar fi statinele) au scăzut ratele bolilor de inimă. În Statele Unite, ratele de deces ale bolilor de inimă au scăzut cu peste 40% din 1970.
Deci, boala pe care a încercat să o prevină aspirina în doze mici a devenit mai puțin frecventă. Acest lucru face mai greu pentru aspirină să arate un beneficiu.
Totuși, dacă aveți boli de inimă (inclusiv să aveți stenturi în arterele coronare sau să fi făcut o intervenție chirurgicală de bypass), dacă ați avut un accident vascular cerebral sau dacă aveți boală de arteră periferică, aspirina în doze mici vă reduce riscul problemelor viitoare din arterele înfundate.
Medicul curant este cel care va stabili dacă și în ce măsură este necesară aspirina în doze mici și cebenefici ar putea aduce pentru fiecare pacient în parte.
Boala gravă la care ești expus dacă ești născut după ACEST AN. Riscurile pot fi mortale.
Asta trebuie să faci în timpul unui zbor cu avionul pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge.
Inima ta ar putea îmbătrâni mai repede decât crezi. Vezi dacă ești în pericol.
Patru schimbări care reduc colesterolul mai eficient decât statinele.
Boala extrem de frecventă care se comportă ca o tumoră. Macină tot corpul până îl distruge.
Cât de des ar trebui să faci un EKG. De ce simptome depinde răspunsul.
Unul din trei atacuri de cord lovește în tăcere, fără dureri în piept și fără semnale clare. Medicii trag un semnal de alarmă.
Sindromul Wolff-Parkinson-White este o afecțiune cardiacă tăcută. Poate rămâne ascunsă până la bătrânețe.
Inima, afectată iremediabil. Lucrul inevitabil care o devastează. Nu scăpăm niciunul.
Simptomul banal al bolii cardiace. Nu este durerea în piept, dar e un mare semnal de alarmă
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Pandemia tăcută care ucide zilnic. Medicii lansează un avertisment sumbru. E o amenințare globală subestimată. Este principala cauză a mortalității la nivel global.
Această boală subdiagnosticată și netratată crește riscul de deces. Crește riscul de deces la 50% în decurs de 5 ani.
Această bacterie extrem de comună îți devastează inima. Cei mai mulți oameni o au.
