Bacteriile expuse la fumul de țigară pot deveni mai rezistente la antibiotic și mai invazive. Ultimele cercetări au arătat chiar o modificare a ADN-ului agentului patogen, ca răspuns la expunerea la...
Fumul de țigară poate face ca tulpinile bacteriene MRSA (Staphylococcus aureus rezistentă la meticilină) să fie mai rezistente la antibiotice, au arătat un nou studiu.
În plus, expunerea la fum de țigară poate face unele tulpini de Staphylococcus aureus mai invazive și persistente, deși efectul nu este universal pentru toate tulpinile testate. Stayolococcus aureus este prezent în 30-60% din populația globală și responsabil pentru multe boli, unele fatale.
Cercetătorii consideră că fumul de țigară cauzează la S. aureus un răspuns „SOS” de urgență, care crește rata de mutație a ADN-ului, ceea ce duce la variante rezistente și persistente, mai capabile să reziste la antibiotice.
Studiile anterioare au presupus că fumătorii sunt mai expuși la infecții și că fumul are efecte nocive asupra sisteului imunitar, dar acest studiu arată că acesta poate modifica și ADN-ul și caracteristicile agenților patogeni, notează Medicalxpress.
Într-o serie de experimente de laborator, cercetătorii au expus la fum de țigară șase tulpini de referință ale cele mai importante „superbug” (bacterii) rezistente la meticilină - S. aureus (MRSA).
Tulpinile sunt cunoscute ca și cauzatoare de afecțiuni de la infecții ale pielii la pneumonie și endocardită și au fost alese pentru relevanța lor clinică și diversitatea genetică.
Deși nu toate au răspuns la fumul de țigară în același mod, unele, inclusiv cele cunoscute că provoacă infecții invazive, au arătat o rezistență crescută la antibiotic rifampicină și o mai mare invazivitate și persistență. Probabil și rezistența la alte antibiotice este afectată.
Studiul leagă aceste modificări cu apariția Variantelor de colonie mică (SCV) - sub-populații rezistente care sunt adaptate la condiții dure. SCV-urile au fost asociate cu infecții cronice la fumători în cercetările anterioare.
Autorul principal Dr. Maisem Laabei, de la Departamentul de Biologie și Biochimie al Universității din Bath, a declarat: „Ne așteptam să avem anumite efecte, dar nu am anticipat că fumul ar afecta rezistența la medicamente în acest grad. Recunoaștem că expunerea într-un laborator este diferită față de fumul inhalat timp îndelungat, dar pare rezonabilă ipoteza, pe baza cercetărilor noastre și a altora, că în condițiile stresante impuse de fumat sunt induse răspunsuri în celulele microbiene care duc la adaptarea la condiții dure, cu efectul net de creștere a virulenței și / sau potențial de infecție.”
„Fumatul este principala cauză a decesului care poate fi evitat la nivel mondial, iar fumul de țigară are peste 4.800 de compuși în el. Am vrut să studiem S. aureus pentru că este atât de comun la oameni și poate provoca o serie de boli, așa că am vrut să vedem ce s-a întâmplat atunci când l-am expus la fum. Aceste mici variante de colonie sunt foarte adezive, invazive și persistente. Ele pot sta mult timp, sunt greu de eliminat și sunt legate de infecții cronice. Sperăm că munca noastră oferă un alt motiv pentru oamenii să nu fumeze și ca fumătorii actuali să renunțe”, a mai spus el.
Oamenii de știință sunt acum interesați să studieze modul în care poluarea aerului, provenită din fumurile de eșapament diesel și din alte surse, ar putea afecta microbii din pasajele noastre nazale, deoarece mulți dintre compușii poluatori sunt identici ca în fumul de țigară.
Studiu a fost realizat de ceretătorii de la Bath, care au lucrat cu cei de la Imperial College London, Universitatea din Oxford și Institutul de Investigație Germans Trias i Pujol, Universitatea Autònoma de Barcelona și CIBER Enfermedades Respiratorias, Spania și a fost publicat în revista Scientific Reports.
Europa se pregătește pentru o nouă pandemie. Un inamic necunoscut ar putea declanșa următoarea criză globală de sănătate.
O nouă pandemie, mai devastatoare decât cea de COVID, ne amenință. Medicii sunt îngrijorați.
