Beriberi, boala care poate duce la paralizie. Care sunt simptomele și cum se poate trata

Beriberi este cauzată de deficitul de vitamina B1. Care sunt simptomele acestei boli și ce complicații prezintă.
Beriberi este o boală cauzată de deficitul de vitamina B1, cunoscut și ca deficitul de tiamină.
Deficitul de vitamina B1 este obișnuit în rândul oamenilor din țările mai puțin dezvoltate, precum și cazul celor cu o alimentație foarte dezechilibrată, ca alcoolicii sau persoanele în vârstă, în condițiile în care tiamina se găsește într-o gamă variată de alimente.
Această vitamină joacă un rol important important în metabolismul glucidelor, iar fără ea, creierul, nervii și mușchii nu pot funcționa corect.
Beriberi, tipuri și simptome
Există două tipuri de beriberi, iar fiecare tip are un alt ”pachet” de simptome.
Beriberi umed afectează inima și sistemul circulator. Îm cazurile extreme, acest tip al bolii beriberi poate duce la insuficiență cardiacă.
Simptomatologia beriberi umed include:
- dificultăți de respirație în timpul activității fizice
- trezirea cu respirație scurtă
- ritm cardiac rapid
- picioare inferioare umflate, arată Healthline.
Beriberi uscat afectează nervii și poate duce la scăderea forței musculare și, în cele din urmă, la paralizie musculară.
Boala beriberi poate pune viața în pericol dacă nu este tratată.
Simptomele beriberiului uscat includ:
- scăderea funcției musculare, în special la picioare, poate afecta ambele membre
- furnicături sau pierderea sensibilității la nivelul picioarelor și mâinilor, pe ambele părți
- durere
- confuzie mentală
- dificultăți de vorbire
- vărsături
- mișcări involuntare ale ochilor
- paralizie.
În cazurile extreme, beriberi este asociat cu sindromul Wernicke-Korsakoff, unde encefalopatia Wernicke și sindromul Korsakoff sunt două forme de leziuni cerebrale cauzate de deficitul de tiamină.
Dacă encefalopatia Wernicke poate duce la confuzie, pierderea memoriei, pierderea coordonării musculare sau probleme vizuale, în cazul sindromului Korsakoff poate avea ca rezultate daune permanente asupra creierului, adică pierderea memorie, incoerență și halucinații.
De asemenea, există și varianta de beriberi infantil, ce apare în cazul copiilor care sunt alăptați de femeile cu deficit de vitamina B1. Simptomele comune în cazul acestora sunt insuficiență cardiacă, pierderea reflexelor și afonia. De altfel, în perioada de alăptare necesarul zilnic de vitamina B1 este de 1,4 mg/zi, indiferent de vârstă, în timp ce sugarii au nevoie de 0,2 mg/zi, iar copiii sub un an de 0,3 mg/zi.
Beriberi, factori de risc
Pe lângă deficitul de vitamina B1, ca urmare a unui aport inadecvat, bebiberi poate să apară și pe fondul unor afecțiuni medicale.
Acestea sunt:
- abuzul de alcool, care poate îngreuna absorbția și stocarea tiaminei de către organism
- beriberi genetic, o afecțiune rară care împiedică organisml să absoarbă tiamina
- hipertiroidism
- greață și vărsături extreme în timpul sarcinii
- intervenția chirurgicală bariatrică
- SIDA
- diarea prelungită sau utilizarea de diuretice
- persoanele cu afecțiuni renale ce necesită dializă
- malnutriția
- diabetul, notează Medical News Today.
Beriberi, diagnostic și tratament
Pentru punerea diagnosticului de beriberi, după prezentarea simptomelor, sunt necesare analize de sânge și de urină care să indice nivelul de tiamină din organism.
Valoarea de referință a vitaminei B1 în sânge este de 49 μg/L. În cazul unei valori scăzute, aceasta poate indica inclusiv insuficiență cardiacă.
Analiză de sânge pentru depistarea deficitului de vitamina B1
Totodată, medicul va face o examinare neurologică pentru a descoperi eventualele lacune în privința coordonării, a dificultății mersului, a ptosisului, pleoape căzute, sau deficiențe ale reflexelor.
În cazurile avansate ale bolii, pacientul poate prezenta pierderi de memorie, confuzie sau halucinații.
În ceea ce privește tratamentul bolii beriberi, deficiența de vitamina B1 se poate trata cu suplimente de tiamină, sub formă de pastile, iar în cazurile severe este necesară administrarea sub formă de injectabilă, intravenoasă.
Beriberi, prevenție
Pentru a preveni boala beriberi este necesară o alimentație bogată în nutrienți, iar în alimente, vitamina B1 se găsește în:
- leguminoase
- legume - sparanghel, varză de Bruxelles, spanac, frunze de sfeclă roșie
- semințe
- pește
- cereale integrale
- nuci
- lactate
- cereale îmbogățite cu vitamina B1
De reținut că prin gătire, conținutul de tiamină scade, motiv pentru care este este posibil de o suplimentare de vitamina B1.
De asemenea, este necesară schimbarea stilului de viață, concret, limitarea consumului de alcool, care este factor important în absorbția deficitară a vitaminei B1.
-
Dieta mediteraneană poate proteja creierul de Alzheimer26.08.2025, 18:54
-
Metformin, medicamentul pentru diabet de tip 2, acționează și în creier26.08.2025, 17:34
-
Disonanța cognitivă: de ce facem lucruri care ne contrazic valorile26.08.2025, 16:30
-
Colesterol mare: 4 metode să-l scazi rapid26.08.2025, 11:24
-
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic26.08.2025, 10:30
Microplasticele, asociate cu declinul neurologic. Locuitorii din zonele litorale, mai expuși
Acest lucru îți devastează creierul, iar dacă locuiești în zona ASTA, ești cel mai expus.
Dieta bogată în grăsimi poate provoca probleme de memorie la vârstnici în doar câteva zile
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Exercițiile fizice regulate îmbunătățesc performanța fizică și cognitivă a adulților vârstnici
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Siropul comun care îți protejează creierul de Parkinson
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Semnul din ochi că faci Alzheimer peste 10 ani. Chinezii fac ASTA deja! Descoperirea care schimbă tot
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Cinci semne ale tumorilor cerebrale. Dacă simți asta, mergi urgent la medic
Acestea sunt cele 5 semne banale ale tumorilor cerebrale. Dacă simți ASTA, ești în mare pericol.
Trei greșeli care îți pot afecta creierul, potrivit unui neurolog: "Nu le fac niciodată"
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
AVC-ul fals, semnal de alarmă pentru demență. Care sunt semnele de alarmă
Activitatea cerebrală nocturnă poate prezice revenirea din comă
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.