Boala Alzheimer, legătura cu disfuncția ficatului

Boala Alzheimer ar putea fi legată de unele disfuncții ale altor organe din corp. Una dintre ele este disfuncția ficatului, care ar putea contribui la apariția bolii. Cercetătorii încearcă acum să cerceteze ...
Noua cercetare realizată de Consorțiul Metabolomicelor pentru Alzheimer (ADMC) și Inițiativa Neuroimagistică pentru Alzheimer (ADNI) a descoperit conexiuni noi între disfuncția hepatică și boala Alzheimer (AD), deschizând o nouă cale către un mod de a depista timpuriu boala Alzheimer și, în cele din urmă, pentru prevenire.
Studiul explorează relația dintre markerii biochimici din sânge ai funcției hepatice și biomarkerii consacrați ai bolii Alzheimer, inclusiv neuroimagistica multi-modală. Cu dovezi crescânde care leagă boala Alzheimer de diabet sau colesterol ridicat și alte boli sistemice, Nho și colegii au descoperit o asociere între funcția hepatică și Alzheimer, ceea ce îmbunătățește înțelegerea disfuncției metabolice a bolii.
Cercetătorii au evaluat peste 1.500 de participanți la studiul ADNI susținute de Institutul Național de Îmbătrânire (NIA) pe parcursul a doi ani, folosind cinci teste funcționale hepatice pe bază de ser, care măsoară enzimele găsite predominant în ficat. Prin utilizarea markerilor biochimici periferici, echipa a fost capabilă să descopere dovezi ale tulburărilor metabolice și să obțină o nouă perspectivă asupra asocierii enzimelor hepatice modificate, atât cu afectarea cognitivă, cât și cu fiziopatologia bolii Alzheimer, inclusiv beta amiloid și proteina tau fosforilat în lichidul cefalorahidian (LCR) și reducerea metabolismului glucozei din creier, pe scanările PET.
Studiul, o nouă metodă de abordare a bolii Alzheimer
"Acest studiu a fost un efort combinat al ADNI, un studiu de 60 de site-uri și ADMC. Reprezintă noul val de cercetare Alzheimer, folosind o abordare mai largă a sistemelor care integrează biologia centrală și periferică", a spus Andrew J. Saykin, director al Centrului de boli Alzheimer din Indiana, la Școala de Medicină din IU și cercetător principal al site-ului pentru Consorțiul de Metabolomice pentru Boala Alzheimer. În acest studiu, biomarkerii de sânge care reflecta funcția hepatică au fost legați de imagistica creierului și markeri de lchid cefalorahidian, asociate cu Alzheimer, a spus Saykin. „Nimic nu poate fi lăsat nevăzut în încercarea noastră de a înțelege boala și de a identifica ținte terapeutice viabile”.
Finanțată de NIA în cadrul programului său Accelerating Medicine Partnership for Alzheimer Disease, această cercetare este rezultatul colaborării internaționale, condus de Rima Kaddurah-Daouk, de la Universitatea Duke, care încearcă să conecteze punctele din alea de comunicare "intestin-ficat-creier" și raportează asta la AD. „Aceasta este o nouă paradigmă pentru cercetarea Alzheimer”, a spus profesorul de radiologie Kwangsik Nho. „Până acum, ne-am concentrat doar pe creier. Cercetările noastre arată că prin utilizarea biomarkerilor de sânge, putem încă să ne concentrăm asupra creierului, dar, de asemenea, să găsim dovezi ale Alzheimerului și să îmbunătățim înțelegerea semnalizării interne a organismului”.
"Ne-am concentrat prea mult timp pe studiul creierului în mod izolat, acum trebuie să studiem creierul ca un organ care comunică și este conectat la alte organe care îi susțin funcția și care pot contribui la disfuncția sa. Conceptul arată că Boala Alzheimer ar putea fi o boală sistemică, ce afectează mai multe organe, inclusiv ficatul", a spus Kaddurah-Daouk. Studiul se concentrează pe organe în afara creierului aliniate la factorii de risc cunoscuți pentru boala Alzheimer, inclusiv tulburări metabolice. Potrivit lui Nho, căutarea în alte părți a corpului a unor semnale corelate cu boala poate oferi indicii importante în ceea ce privește detectarea și, în final, prevenirea bolii.
Ce este medicina de precizie
Această cercetare nu numai că aduce o lumină asupra conexiunii dintre ficat și creier, dar este de așteptat ca această linie de cercetare să le permită medicilor să ofere îngrijiri mai personalizate. Prin intermediul Inițiativei Grand Health Challenge Precision Health și a abordării ADMC de medicină de precizie, cercetătorii și medicii se pot concentra asupra modului în care mediul, genele și stilul de viață al pacientului îi influențează sănătatea generală. În loc de o tactică unică pentru toate, medicina de precizie permite cercetătorilor și medicilor să prezice și să prevină mai precis bolile devastatoare, precum Alzheimer. Programul de cercetare NIA-ADMC deschide noi oportinutăți pentru medicii care tratează pacienții cu disfuncție hepatică să se asigure că nu prezintă, de asemenea, boala Alzheimer în stadiu incipient.
Studiul, publicat în JAMA Network Open, a fost condus de IU School of Medicine Professor de radiologie Kwangsik Nho.
-
-
-
Menopauza crește riscul de boli cardiovasculare26.08.2025, 20:56
-
Insula Iubirii și provocările relațiilor. Rolul ispitelor în cupluri26.08.2025, 20:26
-
Dieta mediteraneeană poate proteja creierul de Alzheimer26.08.2025, 18:54
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Trei greșeli care îți pot afecta creierul, potrivit unui neurolog: "Nu le fac niciodată"
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Demența, asociată cu reducerea speranței de viață. Pierderi semnificative în funcție de vârsta diagnosticării
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Cel mai rău lucru care îți afectează creierul
Testul simplu care depistează demența. Pune diagnosticul înainte ca simptomele să apară
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Siropul comun care îți protejează creierul de Parkinson
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Grăsimea abdominală și de pe brațe, posibil indicator timpuriu al demenței
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Robotul de dimensiunea unui bob de orez care poate schimba neurochirurgia. Poate fi folosit pentru biopsii cerebrale sau Parkinson
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.