Boala celiacă este una dintre cele mai frecvente afecțiuni digestive cronice, afectând aproximativ 1% din populație. Ea este sever subdiagnosticată, iar lipsa diagnosticului expune pacienții la complicații,...
Boala celiacă - intoleranța autoimună la gluten - este o afecțiune cronică autoimună, care afectează în principal intestinul subțire și care este declanșată de ingestia de gluten la persoane predispuse genetic.
„Cunoscută și sub denumirea de enteropatie glutenică, adică o suferință a intestinului, boala celiacă este în prezent recunoscută drept o afecțiune sistemică, ce poate afecta și alte sisteme și organe. Acest caracter sistemic al bolii presupune că manifestările clinice pot fi foarte variate, de la tulburări digestive (balonare, diaree, dureri abdominale recurente) la probleme extra-digestive (tulburări neuropsihice, hematologice, osteo-articulare, endocrinologice)", a declarat, pentru Agerpres, dr. Daniel Vasile Balaban, medic specialist gastroenterologie, doctor în științe medicale și asistent universitar Disciplina Medicină Internă și Gastroenterologie, la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București.
Citește și: Boala celiacă și sarcina.
Pe 16 mai se sărbătorește Ziua mondială a intoleranței la gluten.
Glutenul este un termen generic, care grupează proteinele din grâu, secară și orz, cereale care sunt dăunătoare pacienților cu boala celiacă, iar consumul glutenului pentru acești pacienți declanșează o reacție imunologică la nivelul intestinului subțire, și nu numai, cu distrugerea mucoasei intestinale și cu malabsorbția consecutivă a nutrienților.
Riscul de a dezvolta boală celiacă este crescut la rudele de gradul I ale pacienților deja diagnosticați, precum și la cei care au alte afecțiuni autoimune precum tiroidită autoimună sau diabet zaharat tip 1, susține gastroenterologul.
„În trecut, boala celiacă era considerată o afecțiune a copilăriei, fiind prototip pentru malabsorbție - prezentarea tipică era a unui copil cu diaree, distensie abdominală, eșec al creșterii sau chiar scădere ponderală. Ulterior, boala a fost recunoscută din ce în ce mai mult și la adulți, unde prezentarea este adesea fie cu manifestări digestive estompate, intermitente, fie cu manifestări extraintestinale - pacienții adresându-se pentru aceste simptome în servicii de reumatologie, hematologie, endocrinologie, ginecologie sau alte specialități. Boala celiacă poate fi însă și asimptomatică", spune dr. Daniel Vasile Balaban.
Diagnosticul de boală celiacă se stabilește pe baza unor analize speciale de sânge, mai exact prin dozarea unor anticorpi specifici din sânge (anticorpi anti-transglutaminază, anticorpi anti-endomisium) și pe baza evaluării mucoasei intestinale prin endoscopie digestivă superioară cu biopsii multiple, mai precizează specialistul.
„Diagnosticul diferențial trebuie făcut cu alte afecțiuni care pot produce leziuni similare la nivelul intestinului subțire, precum și cu alte afecțiuni induse de gluten, cum sunt alergia la grâu sau sensibilitatea la gluten non-celiacă", explică dr. Daniel Vasile Balaban.
Tratamentul în boala celiacă este unul nutrițional - dietă strictă fără gluten, care va fi ținută toată viața.
Boala, însă, poate duce la complicații nutriționale extraintestinale - anemie, osteopenie/osteoporoză, dar și riscul de a dezvolta alte boli autoimune, precum și o serie de malignități - limfom, cancer esofagian, cancer intestinal.
„În ultimii ani spectrul bolii celiace s-a modificat radical, astfel că acum majoritatea pacienților nu mai sunt cei clasici, cu boală celiacă, cu diaree, malnutriție, slabi și cașectici, ci poate să existe boală celiacă, chiar și la un pacient care aparent este normal. Una din grupele speciale de pacienți care poate să asocieze boală celiacă este grupul de pacienți cu boli autoimune, boala celiacă fiind ea însăși o boală autoimună. Clasic, se știe că atunci când ai o boală autoimună, poți asocia o alta. Am avut spre exemplu pacienți cu boală celiacă pornind de la o patologie tiroidiană, de tip tiroidită autoimună, pornind de la o patologie de tipul sindrom Sjögren sau Lupus. Sunt o multitudine de boli autoimune care pot să se asocieze cu boala celiacă. Controlând boala celiacă prin dieta fără gluten se poate obține și un control mai bun al bolii autoimune asociate. În plus, boala celiacă se poate asocia cu o multitudine de alte comorbidități cum ar fi osteoporoza, cu anemie, cu creșterea transaminazelor, o multitudine de manifestări clinice extraintestinale care sunt din ce în ce mai importante", a explicat colonel dr. Ciprian Jurcuț, șeful Șecției clinice de medicină internă II din cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar Carol Davila din București.
Tot el explică și de ce nu e bine să faci fără gluten dacă nu ai un diagnostic clar pentru boală celiacă.
„Nu recomandăm inițierea dietei fără gluten înainte de a-ți face testele pentru a afla car dacă ai sau nu intoleranță, cel puțin testele serologice. Știu că este o modă, kdin ce în ce mai mulți aderă la dieta fără gluten, pentru diverse afecțiuni sau pentru diverse rațiuni – pe care le-au citit de pe internet sau despre care au aflat pe alte căi – dar noi, medicii, recomandăm ca această inițiere a dietei să se facă doar după discuția cu medicul și doar după efectuarea cel puțin a testelor serologice, adică a anticorpilor pentru boală celiacă. Este foarte dificil să pui diagnosticul de boală celiacă, odată începută dieta fără gluten", punctează medicul militar.
De ce unele gaze intestinale miros mai rău decât altele. De ce este un semn bun când gazele intestinale au un miros puternic.
Bomba din organism care declanșează cancerul. Duce la o explozie de boli oncologice.
Mâncăm boala cu lingura. Alimentația care ne distruge sistemul digestiv.
