Aditiv alimentar, posibil responsabil pentru slăbirea organismului în fața virusului gripal
Un aditiv alimentar ar putea fi responsabil pentru slăbirea imunității în fața virusului gripal. Testele de până acum au arătat că acesta interferează cu celulele care ar trebui să ucidă...
Noi cercetări sugerează că un compus chimic care ajută alimentele ambalate să rămână în stare proaspătă mai multă vreme ar putea slăbi imunitatea organismului în lupta împotriva gripei.
Mulți dintre noi am avut gripă la un moment dat, iar tratamentul a fost doar cu odihnă la pat și o mulțime de fluide. Cu toate acestea, deși gripa poate părea o afecțiune relativ inofensivă, ea continuă să provoace un număr semnificativ de decese atât la nivel mondial, scrie medicalnewstoday.com.
În S.U.A., de exemplu, în anul 2017-2018 au fost înregistrate 80.000 de decese legate de gripă. La nivel mondial, aproape 650.000 de persoane au murit din cauza unor afecțiuni respiratorii care rezultă din infecția cu virusul gripal.
Aditivul, prezent în multe alimente
Astfel, cercetătorii sunt interesați să afle mai multe despre factorii care fie cresc riscul de contractare a gripei, fie o agravează, ori împiedică eficacitatea vaccinurilor.
Robert Freeborn, cercetător doctorand la Universitatea de Stat Michigan din East Lansing, și o echipă de cercetători au descoperit că un aditiv alimentar comun este un factor care suprimă răspunsul imun al organismului și îl slăbește în lupta împotriva gripei.
Aditivul alimentar poartă denumirea de "terț-butilhidrochinonă" (tBHQ) și este un antioxidant sintetic care împiedică deteriorarea uleiurilor și grăsimilor din alimente prin oxidare. Acest aditiv este adesea prezent în carne congelată, biscuiți și alimente prăjite.
Freeborn și colegii lui au efectuat un studiul la șoareci și au prezentat concluziile în fața American Society for Pharmacology and Experimental Therapeutics, reuniune anuală care are loc în luna aprilie, în Orlando, FL.
Cum afectează tBHQ răspunsul imun
Așa-numitele celule "helper" T sunt esențiale în lupta împotriva virusurilor gripale care invadează organismul. Celulele T helper coordonează eforturile altor componente ale sistemului imunitar, în timp ce celulele "ucigașe" T vizează și distrug celulele infectate. Folosind un model de șoarece infectat cu gripă, Freeborn și colegii lui a hrănit un grup de rozătoare cu o dietă cu tBHQ adăugată, în timp ce un alt grup de rozătoare a fost hrănit cu o dietă standard.
Cercetătorii au descoperit că, atât celulele T helper cât și killer s-au activat mult mai lent la șoarecii care au mâncat o dieta cu tBHQ. Ca rezultat, virusul a durat mult mai mult în corp. „Studiile noastre au arătat că șoarecii cu dieta tBHQ au avut un răspuns imunitar slăbit la gripă, la infecție”, a comentat Freeborn. "În modelul nostru de șoarece, tBHQ a suprimat funcția a două tipuri de celule T: helper și ucigașe. În cele din urmă, acest lucru a condus la simptome mai severe în timpul unei infecții ulterioare de gripă", a spus Robert Freeborn.
În plus, atunci când cercetătorii au reinfectat rozătoarele cu o nouă tulpină similară de gripă, au descoperit că șoarecii care au fost hrăniți cu dieta tBHQ au fost bolnavi mai mult și au pierdut mai mult din greutate.
Acest lucru, explica cercetătorii, sugerează că aditivul interferează cu așa-numitul "răspuns cu memorie", care ajuta sistemul imunitar să lupte împotriva unei a doua infecții.
Cât de mult tBHQ este consumat
Autorul principal al studiului oferă o perspectivă asupra mecanismelor potențiale care pot explica efectul acestui aditiv alimentar asupra răspunsului imun. "Chiar acum, ipoteza mea principală este că tBHQ provoacă aceste efecte prin creșterea reglementării unor proteine care sunt cunoscute că suprimă sistemul imunitar", spune Freeborn.
Expresia acestor proteine, CTLA-4 și IL-10, a fost reglementată în două modele diferite pe care le folosim în laborator. Cu toate acestea, este necesară mai multa muncă pentru a determina dacă reglementarea acestor proteine supresive este, într-adevăr, cauza pentru efectele tBHQ în timpul infecției cu gripă."
În cercetările lor, oamenii de știință au folosit o doza de tBHQ echivalentă cu estimarile consumului uman tipic. Cu toate acestea, Freeborn și colegii subliniază faptul că este greu de spus cât de mult tBHQ consumă oamenii în realitate.
Modelele de dietă au determinat oamenii de știință să estimeze că unii indivizi din S.U.A. consumă aproape dublul valorii maxime pe care o permit organizațiile experților. "Poate fi greu să știți dacă consumați tBHQ, deoarece nu este întotdeauna listat pe etichetele ingredientelor", spune Freeborn. Mai mult decât atât, se adaugă adesea tBHQ în uleiul pe care oamenii îl folosesc pentru a prăji chips-uri, de exemplu, ceea ce face chiar mai greu de detectat.
"Cel mai bun mod de a limita expunerea la tBHQ este să fii conștient de opțiunile alimentare. Deoarece tBHQ este utilizat în mare măsură pentru stabilizarea grăsimilor, o dietă cu conținut scăzut de grăsimi și reducerea gustărilor prelucrate va contribui la reducerea consumului de tBHQ.
-
Ce se întâmplă, de fapt, dacă visezi în timpul anesteziei14.06.2026, 20:00
-
-
-
-
EXCLUSIV Hantavirus: avertismentul dr. Adrian Marinescu după decesul a trei persoane pe un vas de croazieră
EXCLUSIV De ce rabia sperie mai mult decât gripa. Dr. Adrian Marinescu, dezvăluiri
Focare de gripă aviară H5N1. Care sunt riscurile să se transmită la oameni
Sute de turiști blocați din cauza unei epidemii fulgerătoare. Ce este novovirusul
Nouă variantă COVID se răspândește rapid. Obiceiurile estivale, asociate cu o variantă mutantă
De ce cadrele medicale nu trebuie să poarte bijuterii sau să aibă manichiura făcută. Dr. Beatrice Mahler, explicații
Explozie de cazuri de tuse convulsivă în Queensland. Experții trag un semnal de alarmă
Revine masca de protecție. Boala care a explodat. Se înregistrează o creștere alarmantă a infecțiilor.
COVID-19 și gripa cresc riscul de cancer pulmonar
Record de cazuri de boli transmise de ţânţari în Europa
EXCLUSIV Gripa ucide și copii. Dr. Adrian Marinescu: Cum explică părinții antivacciniști moartea unui copil dintr-o boală prevenibilă
Legătura dintre sănătatea intestinului și oboseala post-COVID, dezvăluită de un nou studiu
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.
Un cocktail minune ar putea opri gripa și următoarea pandemie. Face ce vaccinul nu a reușit
Virusul Nipah, "greu de detectat". Un expert explică: Are perioadă lungă de incubație
Ce riscă zilnic personalul medical
Distanțarea socială nu oferă protecție reală împotriva infecțiilor respiratorii
Lepra: cauze, simptome, tratament și prevenție. Ce trebuie să știi despre această boală
EXCLUSIV Lepra: Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț clarifică riscurile
Candidozyma auris, ciuperca rezistentă la medicamente, se răspândește rapid în Europa
Boala care revine și face ravagii. Peste 300 de cazuri în doar o lună!
Rujeola și scăderea vaccinării ROR în România: riscuri medicale și complicații severe la copii
Octavian Jurma, explicații despre sezonul gripal: Numărul de cazuri, dublu
Primul caz de lepră confirmat în România după 44 de ani. Dr. Tudor Ciuhodaru, explicații
Modele matematice vs. realitate clinică. Ce ne-a învățat pandemia de COVID
Ce s-a întâmplat cu adevărat cu graficele COVID care apăreau zilnic la TV? Răspunsul te va surprinde.
