De la debutul sezonului 2018 până în prezent, în România au fost înregistrate 268 cazuri de meningite/meningo-encefalite cauzate de infecția cu virus West Nile, dintre care 38 s-au soldat...
Conform datelor Centrului Naţional de Supraveghere şi Control a Bolilor Transmisibile, de la debutul sezonului, din luna mai 2018, și până în prezent, în România au fost înregistrate 268 cazuri de meningite/meningo-encefalite cauzate de infecția cu virus West Nile. Dintre acestea, 38 s-au soldat cu decese datorate co-morbidităților. În ltima săptămână, s-au înregistrat 12 cazuri noi de infecție, și au fost confirmate două noi decese, cîte unul în județele Botoșani și Bihor.
Distribuire deceselor, pe județe
În total, statistica deceselor arată astfel: București s-au înregistrat 10 decese, 5 în judetul Bihor, 4 în județul Iași, 4 în județul Olt,. Un număr de 2 decese au fost consemnate în fiecare din județele Constanța, Dolj și Suceava și câte 1 deces în judetele Alba, Brăila, Botoșani, Covasna, Calarasi, Dâmbovița, Galați, Prahova și Teleorman.
Având în vedere că transmiterea virusului West Nile se face prin mai multe specii de țânțari atât în mediul urban cât și în cel rural, pentru perioada următoare, odată cu răcirea vremii, se așteaptă o scădere a cazurilor de îmbolnăvire, susțin autoritățile.
Cu toate acestea, specialiştii în sănătate publică ai Ministerului Sănătăţii recomandă populației să ia în continuare măsurile necesare pentru evitarea infectării cu virusul West Nile, pentru care nu exista vaccin sau tratament antiviral specific. „Printre acestea, reamintim mjloacele de protecție fizică a populației pentru evitarea expunerii la înțepăturile țânțarilor, precum protecția mecanică a tegumentelor, folosirea substanțelor repelente, plase de protecție la ferestre", arată aceștia.
Recomandările pentru populație sunt următoarele:
- să evite expunerea la țânțari, purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi și pantaloni lungi,
- să utilizeze substanțe chimice repelente împotriva țânțarilor,
- să împiedice pătrunderea țânțarilor în casă (plase protecție la ferestre),
- să utilizeze substanțe insecticide în locuință / în jurul locuinței,
- să asigure desecarea bălților de apă din jurul gospodăriei,
- să îndepărteze recipientele de apă stagnantă și gunoiul menajer.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.
COVID are încă un impact catastrofal. Consecințele se vor resimți pe termen lung.
Aceste semne banale îți arată că, de fapt, ai gripă și nu o răceală obișnuită.
Avertismentul DUR al FAO: Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie.
Alertă în Europa. Un virus periculos transmis de țânțari provoacă îngrijorare.
Complicația bizară a COVID care persistă după ani de zile de la infectare îi alarmează pe medici.
Autoritățile sanitare au aflat ce este, de fapt, boala X.
Ce s-a întâmplat cu adevărat cu graficele COVID care apăreau zilnic la TV? Răspunsul te va surprinde.
COVID declanșează o boală cronică cu impact dramatic asupra vieții pacienților. Riscurile se triplează după infectare. Duce la afectarea tuturor organelor.
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
Povara economică ridicată a cancerului de col uterin cauzat de infecția cu HPV, evidențiată într-un raport de cercetare din 13 țări.
