Dr Vasi Rădulescu, cardiolog și scriitor, a realizat o listă cu câteva lucruri interesante pe care ar trebui să le știm despre inimă. De ce nu doare, cât de tare trebuie să bată și când începe să bată,...
Dr Vasi Rădulescu explică, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că:
1. Inima nu doare. Nu are receptori propriu-ziși de durere. Durerea se resimte la periferia corpului și se numește angor.
2. Cea mai bună frecvență cardiacă este între 55 și 65 de bătăi pe minut. Atunci există cel mai bun raport performanță-consum de oxigen.
3. Perfuzia în arterele inimii (numite coronare) se face în diastolă (pauză). Atunci intră sângele prin coronare și irigă întreagă masă a miocardului (așa se numește mușchiul cordului).
4. Există un „creier” în inimă, unde niște celule emit spontan impulsuri electrice. Ele formează nodul sinusal și dictează întreaga activitate a cordului.
5. Electrocardiograma înregistrează la suprafața corpului activitatea electrică a inimii. Este încă deosebit de utilă în depistarea unor boli, monitorizare, screening.
6. Frecvența cardiacă nu e fixă, ci dinamică. Ea crește la efort, emoții, situații stresante, respectiv scade în calm, repaus, somn.
7. În timpul somnului se instalează o bradicardie fiziologică. Frecvența poate scădea la 40-50 bpm.
8. 200 de oameni pot descrie 200 de simptome și toate pot fi angor (angină). Durere, disconfort, gheară, înțepături în piept, brațe, mâini, gât, mandibulă, dinți, spate, abdomen (nu mai jos de ombilic) – toate pot fi angor.
9. Inima e conectată la o rețea de artere și vene ce totalizează aproximativ 100.000 km.
10. Inima nu generează iubirea. Creierul se ocupă de asta (toate substanțele implicate în iubire sunt sintetizate și eliberate de creier).
11. Funcția principală este de pompă, dar mai există și funcție hormonală (anumite peptide care pot face dilatație și stimula diureza).
12. Curgerea sângelui prin inimă este bine calculată, într-o singură direcție. Patru aparate valvulare complexe fac asta.
13. Inima nu este așezată în partea stângă, ci pe centrul toracelui. Apexul (vârful) bombează către stânga.
14. Inima la adult are aproximativ mărimea pumnului drept.
15. Există un sindrom al inimii frânte (broken heart syndrome sau tako tsubo) care apare mai des la femeile trecute prin suferințe mari (iubire, pierderi umane). Vârful inimii se balonizează. Este de regulă reversibil.
16. Inima se poate mări compensator la sportivii de performanță. De regulă scade și frecvența, pentru că volumul de sânge expulzat este crescut.
17. Inima stă sub control nervos simpatic și parasimpatic. Aceste sisteme controlează dinamic frecvența, printre alți parametri.
18. Cordul transplantat nu mai are control direct nervos și de regulă frecvența nu mai oscilează mult.
19. Palpitațiile reprezintă conștientizarea bătăilor inimii. În mod normal, activitatea cardiacă nu este simțită.
20. Inima se menține sănătoasă prin evitarea fumatului, sedentarismului, corecția obezității, menținerea unui status psihic echilibrat, o alimentație în care doza fiecărui componentă să fie aleasă cu bun simț, mișcare, odihnă suficientă.
21. Inima începe să bată când embrionul are vârsta de patru săptămâni. Este primul organ funcțional al omului.
Dacă ți-a plăcut lista, dă-o mai departe! V.
Cum să îți reduci ritmul cardiac de repaus și de ce este importantă valoarea.
Această bacterie extrem de comună îți devastează inima. Cei mai mulți oameni o au.
Milioane de cardiaci, tratați greșit. Alarmă de ultimă oră în cardiologie.
Două băuturi alcoolice care îți protejează inima. Previn stopul cardiac.
Pandemia tăcută care ucide zilnic. Medicii lansează un avertisment sumbru. E o amenințare globală subestimată. Este principala cauză a mortalității la nivel global.
