Stresul, factor de risc pentru atacul de cord cu potențial fatal. Incidența STEMI, cu 13% mai mare la începutul săptămânii

Prima zi din săptămână este considerată de cei mai mulți ziua cea mai detestată din săptămână, deși ar trebui să o vedem ca pe un nou început.

În fapt, oamenii se confruntă cu ”teama și anxietatea care se infiltrează în week-end”, ceea ce specialiști au numit ”spaima de duminică”, adică acel efort suplimentar de a se adapta la libertatea și lipsa de rutină din week-end, potrivit cercetătorilor.

Studii recente au arătat că există un motiv, de ordin medical, pentru care oamenii nu așteaptă cu nerăbdare ziua de luni, deoarece aceasta este ziua în care este cel mai probabil să aibă loc cel mai grav tip de atac de cord, notează Science Alert.

Potrivit datelor analizate de la peste 10.000 de pacienți din Irlanda și Irlanda de Nord, internați în spital în perioada 2013-2018 cu infarct miocardic cu supradenivelarea segmentului ST (STEMI), eveniment coronarian cu potențial letal, a existat un risc cu 13% mai mare de atac de cord de tip STEMI într-o zi de luni, comparativ cu media celorlalte zile.

Astfel, peste 1.650 dintre pacienți prezentându-se în acea zi.

”Am găsit o corelație statistică puternică între începutul săptămânii de lucru și incidența STEMI.

Acest lucru a mai fost descris înainte, dar rămâne o curiozitate”, a declarat dr. Jack Laffan, medic cardiolog la Belfast Health and Social Care Trust.

Internările de duminică au fost, de asemenea, peste medie, dar nu suficient de peste pentru a fi semnificative din punct de vedere statistic, conform calculelor cercetătorilor.

Ziua cu cele mai mici internări a fost joi, deși, din nou, nu a fost atins pragul de semnificație statistică.

Vezi și: De ce urâm ziua de luni. Care este efectul psihologic asupra creierului

De ce este această zi ”cea mai periculoasă”

O explicație în privința acestui ”vârf” al prezentărilor la serviciu de urgențe pare să fie stresul suplimentar al revenirii la serviciu, după weekend, însă nu a fost un aspect analizat în detaliu în cadrul studiului.

Un alt studiu, realizat în 2017 în Suedia, la care au participat peste 156.000 de pacienți, a arătat o incidență mai mare a atacurilor de cord în zilele de luni, precum și în timpul lunilor de iarnă. Cercetătorii din spatele acelui studiu au sugerat că stresul ar putea fi o parte a motivului.

Laffan spune că, probabil, cauza este multifactorială. Cu toate acestea, ”pe baza a ceea ce știm din studiile anterioare, este rezonabil să presupunem un element circadian”.

La rândul său, Nilesh Samani, directorul medical la British Heart Foundation, afirmă că ”acest studiu se adaugă la dovezile privind momentul în care se produc atacurile de cord deosebit de grave, dar acum trebuie să ne lămurim ce anume face ca anumite zile din săptămână să fie mai probabile.

Făcând acest lucru ar putea ajuta medicii să înțeleagă mai bine această afecțiune mortală, astfel încât să putem salva mai multe vieți în viitor”.

Atacul de cord, cauze și factori de risc

Atacul de cord este cauzat de întreruperea bruscă a alimentării cu sânge a inimii. Fără această alimentare, mușchii inimii pot fi afectați și pot începe să moară.

Factorii cruciali în riscul de atac de cord, cum ar fi tensiunea arterială, urmează un ritm circadian, de exemplu.

De asemenea, s-a demonstrat că întreruperile acestui ciclu somn-veghea au un impact asupra funcției cardiovasculare.

Alți factori modificabili care cresc riscul de atac de cord includ:

- consumul de tutun și fumatul

- dieta, inclusiv aportul de sodiu (tensiune arterială), zahăr (diabet) sau grăsimi (colesterol)

- nivelul dumneavoastră de activitate fizică

- consumul de alcool

- consumul de droguri (în special stimulente precum amfetamine, cocaină sau orice alte medicamente care vă afectează inima), arată Cleveland Clinic.

Atacul de cord, simptome

Cele mai frecvente simptome ale atacului de cord, descrise de cei care au suferit unul, includ:

- dureri în piept (angină pectorală)

- dificultăți de respirație sau probleme de respirație

- greață, dureri de stomac sau disconfort. În unele cazuri, se poate simți ca o indigestie.

- palpitații ale inimii (când sunteți neplăcut de conștient de bătăile inimii)

- anxietate sau un sentiment de condamnare iminentă

- transpirație

- senzație de amețeală, amețeală sau leșin.

Femeile sunt mai puțin predispuse să spună că au dureri în centrul pieptului sau un disconfort care seamănă cu o indigestie.

Astfel, simptomele atacului de cord pe care le experimentează acestea pot fi adesea cele enumerate mai sus, dar pot include și:

- insomnie, oboseală sau dificultăți de respirație care au început înainte de atacul de cord

- durere care se răspândește (sau radiază) în spate, umeri, maxilar, gât, brațe sau burtă

- greață și vărsături.

Atacul de cord, prevenție

Pentru a reduce riscul de a avea un atac de cord, dar și alte boli de inimă, Centrul de Prevenție și Control al Bolilor recomandă populației să urmeze o dietă sănătoasă, să fie activă fizic, să nu fumeze, să reducă stresul, dar și să urmeze medicația recomandată de medicii curanți.

Vezi și: Psihoza, simptom al unei tulburări de sănătate mintală. Poate fi declanșată de stres, decesul unei persoane dragi sau de boli