Chimicale eterne, identificate în creier. PFAS, impact asupra sănătății neuronale

Acest lucru ne distruge creierul în tăcere. Macină fiecare neuron până distruge tot.
Cercetătorii de la Universitatea din Buffalo au descoperit informații esențiale despre efectele substanțelor per- și polifluoroalchilice (PFAS), cunoscute sub numele de "chimicale eterne", asupra sănătății creierului.
Acest studiu oferă o perspectivă asupra modului în care aceste substanțe afectează expresia genetică și funcția neuronală, ridicând îngrijorări cu privire la prezența lor în mediul înconjurător.
PFAS și invazia tăcută în creier
PFAS sunt substanțe chimice persistente, găsite în apă, sol și chiar în creierul uman. Acestea pot traversa bariera hematoencefalică și se pot acumula în țesutul cerebral, prezentând riscuri neurotoxice potențiale.
Deși sunt utilizate pe scară largă în produse precum tigăi antiaderente, spumă de stingere a incendiilor și ambalaje alimentare, mecanismele prin care PFAS dăunează creierului sunt încă slab înțelese.
Descoperiri esențiale
O echipă de oameni de știință de la Universitatea din Buffalo a identificat 11 gene care răspund în mod constant la expunerea la PFAS, indiferent de compusul specific testat. Aceste gene sunt esențiale pentru sănătatea neuronală, unele fiind implicate în supraviețuirea celulelor, altele asociate cu moartea celulară.
"Descoperirile noastre indică faptul că aceste gene ar putea fi markeri pentru detectarea și monitorizarea neurotoxicității induse de PFAS în viitor", spune dr. G. Ekin Atilla-Gokcumen, unul dintre autorii principali ai studiului.
De exemplu:
- O genă crucială pentru supraviețuirea neuronală: Dereglată de toate PFAS testate, ceea ce ar putea slăbi apărarea creierului.
- O genă asociată cu moartea celulară: Dereglată în sens opus, semnalând o vulnerabilitate neuronală crescută.
Comportamentul complex al PFAS
Studiul a dezvăluit, de asemenea, că nu toate substanțele PFAS sunt la fel. Dintre cele șase tipuri testate, acidul perfluorooctanoic (PFOA) — recent clasificat ca periculos de către Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (EPA) — a fost cel mai dăunător. Deși a avut o absorbție celulară relativ scăzută, PFOA a modificat expresia a aproape 600 de gene, semnificativ mai multe decât oricare alt compus.
Expunerea la PFAS a afectat, de asemenea, căi biologice esențiale pentru funcția creierului, inclusiv:
- Creșterea sinaptică și funcția neuronală
- Semnalizarea hipoxiei
- Răspunsurile la stresul oxidativ
- Sinteza proteinelor și metabolismul aminoacizilor
Aceste descoperiri subliniază necesitatea evaluării PFAS individual, mai degrabă decât ca o clasă chimică unică.
Vezi și: Temperaturile scăzute, factor de risc pentru AVC. Vasoconstricția afectează funcțiile inimii
Implicații pe termen lung pentru sănătatea umană
Expunerea la PFAS nu este imediat toxică, dar poate avea efecte cumulative în timp. Cercetătorii subliniază importanța identificării markerilor timpurii — precum modificările expresiei genetice — în loc să aștepte apariția simptomelor evidente.
"Suntem expuși la PFAS practic în fiecare zi și nu observăm efectele imediat. Dar aceste substanțe chimice modifică în tăcere procesele celulare fundamentale", explică Atilla-Gokcumen.
Chimicalele eterne - FOTO: Freepik@vecstock
Căutarea unor alternative mai sigure
Deși sunt riscante, PFAS rămân indispensabile în anumite industrii, precum stingerea incendiilor și fabricarea semiconductoarelor. Înlocuirea acestor substanțe necesită un echilibru delicat între siguranța mediului și eficacitatea funcțională.
PFAS cu lanț scurt sunt explorate ca posibile alternative, datorită persistenței lor mai scăzute în mediu și acumulării reduse în sistemele biologice. Cu toate acestea, aceste substitute ar putea prezenta riscuri necunoscute pentru sănătate, subliniind necesitatea unor cercetări suplimentare.
"Dacă înțelegem de ce unele PFAS sunt mai nocive decât altele, putem prioritiza eliminarea celor mai periculoase și căutarea unor substitute mai sigure", afirmă Atilla-Gokcumen.
Vezi și: TriOx, testul care detectează cancerul în stadiile incipiente
Un pas spre înțelegere și prevenție
Studiul, publicat în ACS Chemical Neuroscience, reprezintă un pas important înainte în înțelegerea neurotoxicității PFAS. Susținut de EPA, această cercetare evidențiază importanța reglementărilor și inovațiilor adaptate pentru a minimiza riscurile, menținând în același timp capacitățile industriale.
Pe măsură ce oamenii de știință continuă să dezvăluie complexitatea expunerii la PFAS, speranța este de a dezvolta soluții care să protejeze sănătatea umană fără a compromite progresele tehnologice.
-
5 alimente care te balonează cel mai tare31.08.2025, 16:37
-
-
Beta blocantele nu mai sunt eficiente după infarct31.08.2025, 10:30
-
-
Boala Parkinson: Semne timpurii pe care nu trebuie să le ignori
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Somnolența diurnă crescută poate dubla riscul de demență
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Tehnologia digitală reduce riscul de demență la adulții în vârstă, arată un nou studiu
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
Aflarea riscului de Alzheimer poate reduce anxietatea, dar și motivația pentru un stil de viață sănătos, arată un nou studiu
Exercițiile fizice regulate îmbunătățesc performanța fizică și cognitivă a adulților vârstnici
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Sănătatea inimii încetinește îmbătrânirea creierului și reduce riscul de demență
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Obiceiul care triplează riscul de moarte
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Traumatismele cerebrale, asociate cu demența. Duc la degradarea vaselor de sânge
Evenimentul care îți degradează vasele de sânge din creier. Crește semnificativ riscul de demență. Perturbă fluxul sanguin din creier.
Antidepresivele pot accelera declinul cognitiv la pacienții cu demență
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
Dieta bogată în grăsimi poate provoca probleme de memorie la vârstnici în doar câteva zile
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
11 Aprilie, Ziua Mondială de luptă împotriva bolii Parkinson. După 200 de ani de la descrierea sa, boala NU este încă vindecabilă
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
10 factori care cresc riscul de AVC. Contribuie și la severitatea acestuia
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.