Medicii spun că sensibilitatea la hrană este un semn că sistemul digestiv se schimbă, problemă digestivă care devine obișnuită pe măsură ce oamenii îmbătrânesc.
Digestie, sensibilitate. Aveți des dureri, crampe și balonări? Nu mai mâncați anumite produse? Specialiștii spun că vă confruntați cu o sensibilitate digestivă, comună pe măsură ce oamenii înaintează în vârstă.
„Sensibilitatea la hrană este, pur și simplu, un semn că sistemul digestiv se schimbă. (...) Poate fi uneori neplăcut din punct de vedere fizic, dar există modalități de a gestiona această schimbare fără să vă afecteze dieta globală și să vă asigurați că veți păstra substanțele nutritive vitale de care aveți nevoie", consideră medicul Alessio Fasano, directorul Centrului de Cercetare și Tratament Celiac la Spitalul General din Massachusetts, afiliat la Harvard, citat de health.harvard.edu.
Pe lângă sensibilitatea la anumite alimente, unii oameni au intoleranță alimentară sau alergie. Cele trei – sensibilitatea, intoleranța și alergia - au multe simptome comune, ele sunt destul de diferite.
Sensibilitatea la hrană – reacția corpului la o anumită hrană, băutură sau ingredient. Ca simptome amintim: dureri abdominale, balonare și gaze, dar și oboseală, cefalee. „De exemplu, unii oameni au probleme digestive și alte simptome după ce au consumat prea mult gluten, o proteină găsită în grâu, orz și secară. Aceasta este diferită de boala celiacă, cauzată de o reacție imună la gluten care necesită evitarea completă a proteinei", potrivit sursei citate.
Intoleranță la mâncare - înseamnă că nu aveți enzimele necesare pentru a descompune și absorbi anumite ingrediente: incapacitatea de a digera lactoza, zahărul din produsele lactate, este o intoleranță alimentară comună. „Când lactoza nu este absorbită, aceasta fermentează în colon și duce la simptome precum gazele, balonarea, greața și durerea intestinală", explică specialiștii.
Alergie la mâncare - este cea mai gravă dintre cele trei condiții și apare atunci când organismul consideră că un ingredient alimentar ar fi dăunător, deși nu este, și se apără prin producerea unor niveluri ridicate de un tip de anticorpi numit imunoglobulină E. De regulă, cele mai des întâlnite alergii sunt la crustacee, nuci, pești și ouă. „O persoană cu o alergie alimentară poate avea simptome asemănătoare cu o intoleranță sau sensibilitate, dar el poate, de asemenea, să experimenteze urticarie, umflarea gâtului și dificultăți de respirație", se mai arată pe site-ul citat.
Medicul Alessio Fasano spune că sensibilitatea alimentară e cea mai comună, iar factorul principal este o "slăbire" naturală a căptușelii intestinale. Ce duce la această slăbire? Specialistul consideră că printre factori se numără modificările în dieta de zi cu zi pot – mai ales dacă mâncați cantități mari de alimente prăjite - , dar și cantitatea.
Specialistul susține că primul pas în gestionarea acestor probleme digestive este de a identifica alimentele problematice, de a vedea dacă e un aliment sau o combinație de produse. Iar cea mai bună tactică constă în adoptarea unei diete de eliminare, adică scoateți acel produs din alimentația voastră timp de 2 până la 4 săptămâni. Apoi reintroduceți-l ca să vedeți dacă simptomele reapar.
O sugestie ar fi să apelați la un nutriționist care, spune medicul Fasano, se poate asigura că nu scoateți din alimentație acele alimente care furnizează vitamine și substanțe nutritive necesare.
Tratamentul diabeticilor, schimbat total. Milioane de diabetici vor rămâne fără tratament.
Aceste alimente te scapă de medicamentele pentru diabet. Au un efect care i-a uimit pe medici. Rezultatele se văd în 3 luni.
Proteina care îți perturbă microbiomul intestinal. Are un efect negativ asupra sănătății digestive.
