Prebioticele și importanța lor în digestie. Medic: Nu toate fibrele au efect prebiotic

”Aportul de fibre vegetale ne ajută la reglarea tranzitului intestinal. Iată cum se diferențiază prebioticele. Când vine vorba de apărarea organismului, putem apela la 3 tipuri de agenți de luptă: antibiotice (anti-viață), substanțe care distrug majoritatea agenților patogeni; probiotice (pro-viață), culturi de bacterii benefice pe care le înghițim ca să completăm ecosistemul intestinal; prebiotice (înainte de viață), alimente care hrănesc bacteriile benefice, astfel încât ele să se multiplice în detrimentul celor patogene”, a afirmat nutriționistul Mihaela Bilic, în emisiunea ”Doctor de Bine” de la PRO TV.

Ce sunt prebioticele și unde se găsesc acestea

”Conceptul de bază pentru prebiotice este să favorizăm bacteriile bune deja prezente în intestin prin consumul anumitor alimente. Prebioticele sunt substanțe compuse din glucide cu lanț scurt (polizaharide sau oligozaharide), cunoscute sub numele de fibre alimentare, adică acea categorie de carbohidrați care nu pot fi asimilați în intestinul subțire, dar care hrănesc bacteriile din intestinul gros. Dacă până acum nu știați de ce este sănătos să consumăm fibre, acum știți: fibrele sunt hrana de bază pentru microbiota intestinală! Iar o microbiotă bine hrănită produce vitamine și acizi grași care mențin sistemul imunitar în cea mai bună formă”, a mai spus medicul.

Ca să fie eficient un prebiotic trebuie consumat într-o doză minimă (5 g/zi) și să respecte 3 condiții:

- să fie nedigerabil, adică să reziste acidității din stomac și enzimelor din intestinul subțire, astfel încât să ajungă Intact la nivelul colonului;

- să fermenteze sub influența bacteriilor din intestinul gros;

- să stimuleze creșterea și multiplicarea bacteriilor benefice din colon.

”Alimentația omului modern este săracă în fibre și cu atât mai mult, este săracă în prebiotice - pentru că nu toate fibrele au efect prebiotic. Majoritatea dietelor conțin doar jumătate din cele 30g fibre alimentare, cât sunt recomandate a fi consumate zilnic.

Lipsa fibrelor din meniu nu afectează deloc bacteriile patogene, în schimb populațiile de bacterii benefice sunt grav distruse prin inaniție. Bifidobacteriile și lactobacilii au un apetit aparte pentru liliacee, asteracee și amidon rezistent, adică alimente cu efect prebiotic.

Prazul,ceapa și sparanghelul sunt liliacee, iar andivele și anghinarea sunt asteracee. Cât despre amidonul rezistent îl găsim în bananele verzi, dar și în cartofi, paste făinoase și orez care, odată ce au fost fierte, sunt lăsate să se răcească.

Prin răcire amidonul se cristalizează și se transformă într-o substanță rezistentă la digestie - deci salata orientală și orezul de la Sushi conțin amidon rezistent, care nu se absoarbe/nu îngrașă, ci ajunge în intestinul gros și hrănește coloniile de bacterii benefice”, mai spune nutriționistul Mihaela Bilic.

Medicul a subliniat necesitatea de a ne face un obicei din a consuma în mod frecvent produse cu efect prebiotic, dar mai ales de a avea o dietă diversificată și bogată în fibre, care provin din legume și cereale. ”Dincolo de preferințele noastre culinare și exigentele impuse de siluetă, trebuie să avem în vedere și hrănirea acestor colocatari, de care depinde sănătatea organismului și rezistența la boli”, a mai spus Mihaela Bilic.

Vezi și: De ce să consumi STAFIDE. Sunt cele mai SĂNĂTOASE fructe uscate