Balonarea, cauze și remedii. Guma de mestecat, printre factorii declanșatori
Balonarea poate avea cauze multiple, printre ele se numără și consumul gumei de mestecat.
Balonarea sau meteorismul abdominal este o tulburare gastrointestinală ce afectează atât adulții, cât și copiii. Potrivit unui studiu realizat cu sprijinul Societății Române de Gastroenterologie și Hepatologie din România, 67% dintre femei se confruntă cu această afecțiune
În spatele balonării însă se pot ascunde o serie de afecțiuni, ale căror remedii se găsesc, în primul rând, în adoptarea unui stil de viață sănătos, dar și cu sprijinul medicilor gastroenterologi.
"Balonarea este o acumulare de gaze, destul de persistentă, deranjantă şi uneori chiar dureroasă, cu care, probabil, toți ne confruntăm de-a lungul vieții, măcar de câteva ori și trebuie aflată cauza. Aici lucrurile se îngreunează pentru că de regulă cauzele sunt multiple.
Să începem cu cele mai ușoare cauze: ne putem gândi la mâncatul cu mare viteză, adică la proasta masticaţie a alimentelor, care insuficient predigerate încă din cavitatea bucală, duc ulterior la producerea balonării.
Stresul sau dacă trăim emoţii negative, poate să rezulte acest fenomen negativ.
Mestecatul de gumă sau consumul lichidelor direct din sticlă sau băute cu paiul, presupune înghiţirea de aer, deci ne balonăm. Vorbitul zgomotos la masă sau râsul în timpul mesei, la fel.
Balonarea poate să provină şi de la excesul de fibre dure. Aici putem aminti câteva alimente, precum fasolea, varza, gulia, chiar şi cerealele integrale. Consumul de alimente grase sau dulciuri, duc şi ele la balonare”, a explicat dr. Ruxandra Pleșea, medic boli nutriționale și metabolice la ”Sfat de Sănătate” de la Antena 3.
Care sunt cauzele mai dure care duc la balonare
Potrivit specialistului, lucrurile în privința balonării pot deveni complicate, aceasta fiind efectul intoleranței la lactoză, dar și un simptom al bolilor tractului intestinal.
”Intoleranţa la lactoză nu este periculoasă, dar este deranjantă. Apoi, putem avea intoleranţă la lactoză dobândită pentru că am urmat o cură cu antibiotice sau pentru că am avut o intervenţie chirurgicală la nivelul tractului intestinal.
Sunt și anumite boli ale tractului intestinal, precum boala celiacă sau intestinul iritabil care se manifestă cu balonare”, a mai spus medicul.
Când este nevoie să se ajungă la medicul gastroenterolog
De asemenea, mai spune specialistul în nutriție, prezentarea la medicul gastroenterolog trebuie făcută atunci când balonarea se manifestă în sens crescător, iar durerea devine din ce în ce mai rea, apărând inclusiv tulburările de scaun.
”La gastroenterolog, de multe ori, primim diagnosticul de intestin iritabil, aici lucrurile intră într-o zonă foarte gri. Nu ştim ce alimente ne declanşează senzaţia. Când eşti stresat sau nu ai dormit bine, simptomele se intensifică”, mai spune nutriționistul.
Care sunt remediile împotriva balonării
Prima soluție pentru limitarea balonării este ca imediat după masă să fie consumate ceaiuri care ușurează digestia, adică ceaiul de mentă, ghimbir, precum și cele care drenează ficatul.
”Să ţinem o dietă cu alimente care conţin puţine oligozaharide fermentabile. Sunt unele bacterii care prin aceste procese produc gaze. Noi le hrănim şi ne alegem cu gaze în urma lor.
Cafeaua este un duşman pentru cei cu colon iritabil, la fel şi alimentele foarte picante. Guma cu îndulcitori artificiali din clasa poliolilor, la fel.
Putem să mai facem şi nişte teste de microbiom intestinal. Să iniţiem o cură cu probiotice. Medicul va observa dacă există probleme mai grave", a mai spus medicul, la Antena 3.
Bolile inflamatorii intestinale și sindromul COLONULUI iritabil. Care este principala diferență
Bolile inflamatorii intestinale (BII) afectează întregul sistem gastro-intestinal, iar simptomele include cel mai frecvent crampe intestinale, balonare, constipație și diaree.
Aceste simptome pot fluctua timp de zile, săptămâni sau chiar luni, notează Medical News Today. Cele mai frecvente forme de BII sunt boala Crohn și colita ulcerativă. Ambele implică o inflamație cronică a tractului digestiv.
În ciuda prevalenței relativ ridicate a bolilor inflamatorii intestinale, se pare că există o mare diferență între acestea și sindromul colonului iritabil (SCI). Dr. Abhik Bhattacharya, profesor asistent de medicină în la Mount Sinai, NY, a explicat pentru sursa sus menționată care sunt diferențele între cele două afecțiuni.
Bolile inflamatorii intestinale și sindromul de colon iritabil afectează ambele sistemul digestiv și au acronime similare (în limba engleză IBD și IBS). Acest lucru explică, poate, o parte din confuzie.
Cu toate acestea, cele două afecțiuni nu sunt la fel. Bolile inflamatorii intestinale sunt o tulburare a interacțiunii dintre intestin și creier, care duce la diaree, constipație sau ambele, alături de balonare și durere și poate fi agravată sau precipitată de stres și anxietate.
Asta în timp ce Sindromul Colonului Iritabil poate include sângerare în scaune, diaree, dureri severe de burtă, pierdere neintenționată în greutate, febră, frisoane, dureri rectale, oboseală și multe altele. Citește mai departe AICI.
Vezi și: Alimente care combat balonarea. Roșiile și avocado, pe listă
-
-
-
8 plante "minune" pentru tiroidă: ce spun studiile despre ele25.07.2026, 20:27
-
-
Cancerul care nu prezintă simptome. Roxana Boanță: Pacienții nu au semne
Nouă semne de avertizare ale unui cancer greu de identificat. Diagnosticarea poate dura chiar și peste 4 ani. Imită afecțiuni mai puțin grave
Vitamina D și rolul său în prevenirea bolilor autoimune. Ce sunt celulele T și cum sunt influențate de deficitul de vitamina D
EXCLUSIV Când devin nodulii tiroidieni canceroși. Dr. Roxana Novac: Sunt foarte frecvenți. Ar trebui să ne îngrijoreze
Când ar trebui administrate statinele pentru scăderea colesterolului. Ce este metoda PREVENT
Cum afli dacă un nodul tiroidian este benign sau malign?
Cancerul care este descoperit întâmplător. Dr. Ruxandra Dobrescu: Este cel mai frecvent. Progresează lent
Acest tip de cancer este descoperit întâmplător. Este un tip de cancer care avansează lent.
Scala Bristol, semnul că intestinul tău suferă. Aspectul și consistența scaunului, factori care indică funcționarea sistemului tău digestiv - FOTO
Cum îi poți descrie medicului situația scaunului tău, fără să duci o probă de scaun. Ce este scala Bristol a scaunului.
Hipotiroidism: 12 semne și simptome. Cum se manifestă tiroida leneșă
Burta de cortizol și fața umflată de la stres: adevărul șocant și ce NU îți spune nimeni
EXCLUSIV Cum afectează hormonii sănătatea inimii. Boala cardiacă carcinoidă: complicația silențioasă care atacă valvele inimii
5 alimente care îți distrug flora intestinală. Le mănânci zilnic! Iată cu ce le poți înlocui
EXCLUSIV Ce se întâmplă cu toată mâncarea pe care o înghițim. Eliminăm tot ceea ce mâncăm? Detaliul pe care trebuie să îl știi despre digestia ta
EXCLUSIV Diferența între enterocolită și toxiinfecție alimentară. Simptome și tratament. Carmen Dorobăț: Antibioticul trebuie dat cu discernământ!
EXCLUSIV Cauza care crește grăsimea abdominală. Dr. Florin Bălănică: Crește și rezistența la insulină
Aceasta poate fi o cauză care duce la grăsimea abdominală. Cum putem să prevenim apariția burții.
Sensibilitatea la frig, semn al disfuncției glandei tiroide. Ce probleme poți avea
EXCLUSIV Semnul de pe gât care trebuie să te trimită la endocrinolog. Dr. Roxana Novac explică: Simptomele sunt vaste
Acest semn care apare pe gât trebuie să te trimită la endocrinolog.
EXCLUSIV Cât trebuie să mâncăm după 40 de ani. Dr. Corina Neamțu: Suntem pierduți. E clar! Începem să punem
Cât trebuie să mâncăm după 40 de ani. De ce ne îngrășăm după o anumită vârstă. Cum și cât trebuie, de fapt, să mâncăm.
De ce te îngrași la menopauză. Ce soluții există și ce rol joacă nivelul de estrogen
Dieta săracă în carbohidrați, o alternativă la medicația pentru diabetul de tip 2. Beneficiile pentru sănătatea pancreatică
De ce apare și ce afecțiuni hormonale ascunde părul din bărbia femeilor
Sindromul Cushing și hipercortizolismul: cauze, simptome și tratamente. Efectele nivelului crescut de cortizol asupra sănătății
Descoperă complexitatea sindromului Cushing, o tulburare hormonală determinată de niveluri ridicate de cortizol.
