Foamea, hormonul stresului, funcția reproductivă. Legătura, explicată de cercetători

Cercetătorii au descoperit o legătură nouă între stresul cronic și problemele de reproducere. Acestea sunt rezultatele unui studiu preclinic care a analizat un hormon declanșator al foamei, scrie medicalxpress.com.

Studiul sugerează că nivelurile ridicate de hormon ghrelin, care stimulează pofta de mâncare și este eliberat în timpul stresului, poate fi dăunător pentru anumite aspecte ale funcției de reproducere.

Cercetătorii de la Universitatea RMIT din Melbourne, Australia, au constatat că prin blocarea receptorului ghrelin la șoarecii de sex feminin au reușit să reducă efectul negativ al stresului cronic asupra funcției ovariene.

Co-autorul studiului, dr. Luba Sominsky, a declarat că studiul, publicat în Journal of Endocrinology, indică faptul că mai sunt necesare nevoia cercetări cu privire la impactul pe termen lung al stresului cronic asupra fertilității și rolul ghrelinului în reglementarea acestor efecte.

„Dar concluziile actuale ar putea avea implicații asupra celor cu probleme de fertilitate subiacente”, a spus Sominsky. "Stresul este o parte inseparabilă a vieții noastre și majoritatea dintre noi îl manageriază destul de eficient, fără probleme majore de sănătate", a spus ea. "Asta înseamnă că femeile tinere și sănătoase pot experimenta doar efecte temporare și, probabil, reversibile ale stresului asupra funcției lor reproductive. Dar, pentru femeile care suferă deja de probleme de fertilitate, chiar și un impact minor asupra funcției lor ovariene poate influența șansa și momentul de concepție.”

Sominsky, cercetător postdoctoral al vice-cancelarului la RMIT, a spus că, deși această lucrare este exclusiv la șoareci, există multe asemănări cu oamenii în răspunsurile la stres, precum și în multe faze ale dezvoltării și funcției de reproducere. „Descoperirile noastre ajută la clarificarea rolul intrigant al ghrelinului în aceste conexiuni complexe și ne îndreptăm spre o cale de cercetare viitoare, care să ne ajute să gasim modalități de a atenua efectele stresului asupra funcției de reproducere”, a spus el.

Profesorul asociat, Sarah Spencer, co-autor al studiului, a declarat că ar putea exista o relație între mâncare, stres și funcția de reproducere.

"Deoarece ghrelinul este atât de strâns legat de foame și hrănire, aceste constatări indică foarte mult că obiceiurile noastre alimentare pot modifica efectele stresului asupra fertilității, deși trebuie să facem mai multă cercetare pentru a evalua pe deplin acest lucru", a spus Spencer.

"Hormonul foamei" afectează sănătatea reproducerii

Ghrelin este un hormon metabolic care declanșează sentimente de foame, mărește aportul alimentar și promovează depozitarea grăsimilor.

De asemenea, este eliberat atunci când suntem stresați; ghrelinul face parte din motivul pentru care dorim să mâncăm atunci când ne simțim emoțional sau sub presiune.

Neurologiștii de la RMIT au explorat rolul ghrelinului în funcția de reproducere sănătoasă și implicațiile asupra fertilității. În acest nou studiu preclinic pe animale, au cercetat modul în care ghrelinul poate media efectele stresului cronic asupra rezervelor ovariene primordiale ale foliculilor. Mamiferele femele se nasc cu un număr fixat de foliculi "imaturi", care nu se regenerează sau nu mai cresc dacă sunt afectați. Deși majoritatea foliculilor primordiali vor muri și nu-și vor termina niciodată dezvoltarea, o mică proporție se va dezvolta în continuare pentru a deveni foliculi preovulatori.

Asta inseamnă că dacă aveți mai puțini foliculi "imaturi", veți avea mai puțini foliculi "maturi" mai târziu în viață, foliculi care pot elibera o celulă pentru fertilizare.

Studiul a constatat că șoarecii femele expuși stresului cronic au avut mult mai puțini foliculi primordiali.

Dar, când cercetătorii au blocat efectul ghrelinului asupra receptorului, au descoperit că numărul de foliculi primordiali era normal, în ciuda expunerii la stres. „Perioada de reproducere feminine este puternic legată de numărul de foliculi primordiali în ovar”, a spus Sominsky.

Pierderea unora dintre acești foliculi primordiali de timpuriu este, adesea, începutul declinului reproductiv și a deteriorării mai devreme a funcției reproductive.

Cercetarea mai are încă nevoie de studii, pentru a înțelege mai bine rolul ghrelinului asupra funției de reproducere, mai arată cercetătorii.