Cercetătorii au descoperit că foamea dată de un hormon al stresului poate afecta funcția reproductivă a femeii.
Cercetătorii au descoperit o legătură nouă între stresul cronic și problemele de reproducere. Acestea sunt rezultatele unui studiu preclinic care a analizat un hormon declanșator al foamei, scrie medicalxpress.com.
Studiul sugerează că nivelurile ridicate de hormon ghrelin, care stimulează pofta de mâncare și este eliberat în timpul stresului, poate fi dăunător pentru anumite aspecte ale funcției de reproducere.
Cercetătorii de la Universitatea RMIT din Melbourne, Australia, au constatat că prin blocarea receptorului ghrelin la șoarecii de sex feminin au reușit să reducă efectul negativ al stresului cronic asupra funcției ovariene.
Co-autorul studiului, dr. Luba Sominsky, a declarat că studiul, publicat în Journal of Endocrinology, indică faptul că mai sunt necesare nevoia cercetări cu privire la impactul pe termen lung al stresului cronic asupra fertilității și rolul ghrelinului în reglementarea acestor efecte.
„Dar concluziile actuale ar putea avea implicații asupra celor cu probleme de fertilitate subiacente”, a spus Sominsky. "Stresul este o parte inseparabilă a vieții noastre și majoritatea dintre noi îl manageriază destul de eficient, fără probleme majore de sănătate", a spus ea. "Asta înseamnă că femeile tinere și sănătoase pot experimenta doar efecte temporare și, probabil, reversibile ale stresului asupra funcției lor reproductive. Dar, pentru femeile care suferă deja de probleme de fertilitate, chiar și un impact minor asupra funcției lor ovariene poate influența șansa și momentul de concepție.”
Sominsky, cercetător postdoctoral al vice-cancelarului la RMIT, a spus că, deși această lucrare este exclusiv la șoareci, există multe asemănări cu oamenii în răspunsurile la stres, precum și în multe faze ale dezvoltării și funcției de reproducere. „Descoperirile noastre ajută la clarificarea rolul intrigant al ghrelinului în aceste conexiuni complexe și ne îndreptăm spre o cale de cercetare viitoare, care să ne ajute să gasim modalități de a atenua efectele stresului asupra funcției de reproducere”, a spus el.
Profesorul asociat, Sarah Spencer, co-autor al studiului, a declarat că ar putea exista o relație între mâncare, stres și funcția de reproducere.
"Deoarece ghrelinul este atât de strâns legat de foame și hrănire, aceste constatări indică foarte mult că obiceiurile noastre alimentare pot modifica efectele stresului asupra fertilității, deși trebuie să facem mai multă cercetare pentru a evalua pe deplin acest lucru", a spus Spencer.
Ghrelin este un hormon metabolic care declanșează sentimente de foame, mărește aportul alimentar și promovează depozitarea grăsimilor.
De asemenea, este eliberat atunci când suntem stresați; ghrelinul face parte din motivul pentru care dorim să mâncăm atunci când ne simțim emoțional sau sub presiune.
Neurologiștii de la RMIT au explorat rolul ghrelinului în funcția de reproducere sănătoasă și implicațiile asupra fertilității. În acest nou studiu preclinic pe animale, au cercetat modul în care ghrelinul poate media efectele stresului cronic asupra rezervelor ovariene primordiale ale foliculilor. Mamiferele femele se nasc cu un număr fixat de foliculi "imaturi", care nu se regenerează sau nu mai cresc dacă sunt afectați. Deși majoritatea foliculilor primordiali vor muri și nu-și vor termina niciodată dezvoltarea, o mică proporție se va dezvolta în continuare pentru a deveni foliculi preovulatori.
Asta inseamnă că dacă aveți mai puțini foliculi "imaturi", veți avea mai puțini foliculi "maturi" mai târziu în viață, foliculi care pot elibera o celulă pentru fertilizare.
Studiul a constatat că șoarecii femele expuși stresului cronic au avut mult mai puțini foliculi primordiali.
Dar, când cercetătorii au blocat efectul ghrelinului asupra receptorului, au descoperit că numărul de foliculi primordiali era normal, în ciuda expunerii la stres. „Perioada de reproducere feminine este puternic legată de numărul de foliculi primordiali în ovar”, a spus Sominsky.
Pierderea unora dintre acești foliculi primordiali de timpuriu este, adesea, începutul declinului reproductiv și a deteriorării mai devreme a funcției reproductive.
Cercetarea mai are încă nevoie de studii, pentru a înțelege mai bine rolul ghrelinului asupra funției de reproducere, mai arată cercetătorii.
Această boală ignorată, fără simptome foarte evidente, duce la formarea plăcilor de aterom, lucru care poate provoca boală cardiacă ischemică, infarct sau AVC.
Ce trebuie să știi despre operația de tiroidă. Cum îți afectează viața.
Aceasta este cea mai bună sare. Poate preveni inclusiv anumite boli psihice.
Care sunt diferențele dintre cele două afecțiuni ale glandei tiroide: hipotiroidism și hipertiroidism.
Cât trebuie să mâncăm după 40 de ani. De ce ne îngrășăm după o anumită vârstă. Cum și cât trebuie, de fapt, să mâncăm.
Conform cercetărilor, nivelurile de colesterol nociv cresc semnificativ în timpul sărbătorilor, cu aproape 20%.
Pierderea neintenționată în greutate poate ascunde afecțiuni medicale grave care necesită o atenție deosebită din partea medicului.
Descoperă complexitatea sindromului Cushing, o tulburare hormonală determinată de niveluri ridicate de cortizol.
Prediabetul poate fi ținut sub control iar schimbările din viața de zi cu zi sunt cheia pentru a controla nivelul glicemiei.
Grelina și leptina sunt hormoni principali care lucrează împreună pentru a vă ajuta corpul să echilibreze foamea și sațietatea.
Vitamina D, esențială pentru sănătatea oaselor și energia zilnică, poate fi cheia unei vieți mai active și a unui sistem imunitar puternic.
