Boala celiacă se poate diagnostica și după luni sau ani, iar această întârziere duce la complicații, printre care osteoporoza sau chiar afecțiuni maligne.
Intoleranța la gluten este tot mai des întâlnită, indiferent de vârstă. Intoleranța la gluten există în două tipuri, cea autoimună, boala celiacă, și intoleranța de tip non-imun. Pentru a înțelege mai bine mecanismul intoleranței la gluten este important să cunoaștem diferența între cele două tipuri.
Dr. Alina Stănescu Popp a explicat care sunt diferențele, prin prisma simptomatologiei dintre cele două boli, dar și complicațiile pe care le poate prezenta diagnosticare cu întârziere a bolii celiace.
”Foarte mică, din nefericire într-in fel, pentru că asta se va putea conduce la nenumărate confuzii. Simptomele sunt cam aceleași, în mare. Sigur că există există detalii, de exemplu intoleranța la gluten, aceea fără mecanism imun produce rareori anemie. Sau are rareori repercursiuni asupra creșterii staturare a copilului sau generează întârzierea pubertății în puține cazuri.
Dar dacă ne referim strict la simptomele cele mai cunoscute, acelea digestive, bine-cunoscutele balonări, tulburări de tranzit, diaree, constipație, apetit scăzut, acestea sunt extrem de similare între cele două boli”, a explicat dr Alina Stănescu Popp, medic primar gastro-enterologie pediatrică de la Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și a Copilului, la Digi 24.
În acest caz, diferențierea între cele două se face odată cu începerea investigațiilor.
”Practic, dacă există formă de boală, cu manifestări exclusiv digestive, este foarte greu să te gândești de la bun început la una sau la alta. Este foarte greiu să diferențiezi mecanismul imun care este în spate sau absența mecanismului imun. Așa că odată gândindu-te la genul acesta de patologie și începând să faci investigații în general, inițial de sânge, atunci încep să se tranșeze lucrurile. Cumva acela este pasul doi, este momentul în care faci diferența dacă este vorba de o boală tipică cu simptome digestive.
Dacă ne aflăm în fața unui pacient care nu are simptome digestive, probabilitatea să ne aflăm în fața unui mecanism cu mecanism imun este mai mare și atunci, cel mai frecvent, medicul se gândește că ar putea fi vorba de o afecțiune mai complicată.
Pacientul care are simptomatologia cea mai severă, noi îl considerăm pacientul norocos, pentru că el ajunge cât mai repede la doctor. Dar pentru pacientul care are simptomatologie mai puțin evidentă, atunci sigur că se poate ajunge la întârzieri de luni sau chiar de ani”, a mai spus medicul.
De asemenea, specialistul în gastroenterologie a subliniat că durata de diagnosticare este dată și de vârsta pacientului.
”Dacă este vorba de un pacient adult, aproape întotdeauna se începe cu automedicație, mă uit la televizor, vorbesc cu vecinii, nu mă alarmez foarte tare deși simt că am un disconfort care este recurent sau persistent, văd că nu îmi trece, pasul doi este că merg la medic, care poate să fie specialistul sau medicul de familie, și în cele mai multe cazuri primesc un diagnostic cel mai frecvent de sindrom de intestin iritabil, pentru că sigur și aceasta este o patologie extrem de frecventă și simptomatologia chiar nu trage semnale de alarmă. Medicul nu are niciun fel de argument solid pentru a iniția investigații mai solide, dar cumva, aici este foarte importantă echipa între medic și pacient.
Ce vreau să spun? Medicul emite genul acesta de prezumție: intestin iritabil, recomandă o anume schimbare a stilului de viață, anumită medicație pentru genul acesta de patologie. Pacientul se duce acasă, începe sau nu să aplice recomandările medicului și dacă situația nu se ameliorează este foarte important să revină, ideal la același medic și să spună că Mi-ați recomandat A, B și C, din acestea eu am respectat A și B sau numai C, dar nu mă simt mai bine.
Atunci se declanșează alte mecanisme de gândire și medicul începe să facă pași înainte pe algoritmul de diagnostic și să realizeze că este posibil să fie altceva în spate”, a explicat gastroenterologul.
Vezi și: Anemia, a doua cea mai FRECVENTĂ boală din lume
Întrebată ce complicații pot apărea dacă nu este diagnosticată cât mai devreme și la care semne să fie pacientul atent, medicul a precizat că se poate ajunge inclusiv la afecțiuni maligne, mai ales la nivelul tubului digestiv.
”Sunt foarte variate complicațiile, în funcție de perioada de la debutul real al bolii. Dacă boala a debutat de un interval scurt de timp, săptămâni, luni, poate 1-2 ani, cel mai frecvent apare anemia. Este o complicație.
La momentul la care se diagnostichează un pacient, dintr-un simptom izolat, un pacient poate avea doar acest simptom și înseamnă că boala a fost diagnosticată într-un stadiu de complicație.
Anemia apare, în general, atunci când intestinul nu este capabil o perioadă destul de lungă de timp să mai absoarbă nutrienții, fierul.
O altă complicație este osteoporoza la vârste tinere, nu este firesc să identifici un pacient cu o vârstă foarte tânără, 30-40 de ani, sau vârstă pediatrică.
În perioada copilăriei se întâmplă lucruri la școală, mulți copii cae se joacă împreună în curtea școlii, se lovesc, nu cu traumatisme foarte grave, ci cu traumatisme minore și mereu același copil își fracturează sau are suferințe osoase evidente la traumatisme aparent minore, după care alți copii nu sunt afectați.
Asta atrage un semnal de alarmă și de multe ori se ajunge la aceste diagnostice din ortopedie, de fracturi pe os patologic sau de traumatisme exagerate”, a mai spus medicul.
O altă complicație a nediagnosticării bolii celiace este infertilitatea. ”Există foarte multe cupluri care au probleme de infertilitate, nu este prima cauză, dar atunci când ai mers pe toate diagnosticele posibile și nu ai identificat o cauză evidentă a infertilității este important să ne gândim.
Există infertilitate generată e o boală celiacă foarte demult debutată pentru că are un mecanism autoimun care afectează foarte multe organe”, a mai precizat gastroenterologul.
Afecțiunile maligne sunt o complicație destul de importantă. ”Se știe că dacă boala s-a declanșat și dacă dieta nu este ținută o perioadă foarte lungă de timp, pot apare afectări maligne mai ales la nivelul tubului digestiv”, a adăugat medicul.
Prioritate la toaletă oriunde în țară. Cine are acest drept.
Aceste trei semen care apar pe piele pot indica boala ficatului gras.
De ce unele gaze intestinale miros mai rău decât altele. De ce este un semn bun când gazele intestinale au un miros puternic.
Cancerul colorectal lovește tot mai mulți tineri sub 50 de ani, iar simptomele timpurii pot fi fatale dacă sunt ignorate.
Administrarea pe termen lung a medicamentelor pentru refluxul acid poate duce la cancer.
Această dietă alimentează cancerul. Afectează grav sănătatea intestinului. În plus, în combinație cu o bacterie are efecte catastrofale.
Alimentele care îți atacă intestinul. În doar două zile îl afectează complet.
De ce unii consumatori de alcool suferă leziuni hepatice grave, iar alții nu? Ce se petrece, de fapt în ficat.
Acestea sunt cele mai bune alimente care îți curăță ficatul. Previn și boala ficatului gras non-alcoolic.
