Deși analizele de sânge pot identifica persoanele cu risc scăzut de a dezvolta boli hepatice severe, e nevoie de metode mai bune pentru identificarea persoanelor care au cea mai mare nevoie de...
Boli hepatice, metode. Un amplu studiu realizat de cercetătorii de la Institutul Karolinska din Suedia, publicat în revista Gastroenterology, militează pentru identificarea de metode care să prezică riscul de apariție a bolilor de ficat.
"Ficatul gras este o afecțiune comună, asociată în principal cu diabetul de tip 2 și obezitatea, în care se acumulează grăsimi în ficat. Unii oameni cu ficat gras vor dezvolta ciroză a ficatului sau cancer la ficat, dar este greu să identificați acești indivizi în timp. În prezent sunt utilizate diferite sisteme de punctaj în cazul în care riscul de îmbolnăvire a ficatului este estimat prin utilizarea parametrilor clinici și testelor de sânge, ceea ce le permite medicilor să identifice persoanele cu fibroză hepatică avansată. Cu toate acestea, nu este clar cât de bune sunt aceste sisteme care prezic riscul bolilor hepatice severe la nivelul populației generale".
Cercetătorii din spatele acestui studiu au obținut date despre probe de sânge de la peste 800.000 de persoane, dintr-o bază de date, persoane care au fost examinate în timpul verificărilor de sănătate și în asistența primară la Stockholm între 1985 și 1996.
Cercetătorii au verificat care dintre cele 800.000 de persoane au dezvoltat 27 de ani mai târziu o boală de ficat.
"Rezultatele lor arată că, deși există o legătură clară între scorurile la unele dintre sistemele de notare examinate și riscul bolilor hepatice, fiabilitatea generală a metodelor este moderată. Sistemele de punctaj au fost mai eficiente pentru persoanele cu factori de risc cunoscuți pentru ficatul gras, precum diabetul de tip 2, decât pentru persoanele fără factori de risc cunoscuți", mai arată sursa citată.
Autorii studiului au descoperit că riscul de a dezvolta boli hepatice severe a fost foarte mic la persoanele cu scoruri normale în sistemele de notare examinate. Hannes Hagström, hepatolog la Spitalul Universitar Karolinska din Suedia și profesor asociat la Departamentul de Medicină din cadrul Institutului Karolinska, crede că "rezultatele ar putea fi utilizate pentru a identifica persoanele cu un risc foarte scăzut de a dezvolta boli hepatice în viitor, evitând astfel furnizarea inutilă de îngrijire". Acesta a mai subliniat nevoia de a găsi metode noi.
Studiu, AICI.
Cancerul care se răspândește alarmant. Nu există niciun avertisment.
Mâncăm boala cu lingura. Alimentația care ne distruge sistemul digestiv.
Alimentele care îți atacă intestinul. În doar două zile îl afectează complet.
