Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Acizii grași Omega 3 și Omega 6 sunt esențiali pentru organism, fiind necesară introducerea prin alimentație. Omega 9 este produs de corp, dar efectele sale pot fi îmbunătățite prin...
Acizii grași Omega 3, Omega 6 și Omega 9 sunt grăsimi importante pentru o dietă sănătoasă, deci și pentru o viață sănătoasă. Toți au beneficii, însă este esențial să existe un echilibru între aceștia, altfel pot contribui la mai multe boli cronice.
Există mai multe tipuri de acizi grași Omega 3, care diferă în funcție de forma și dimensiunea lor chimică. Cele mai comune trei tipuri sunt:
- acidul eicosapentaenoic (EPA), principala sa funcție este de a produce eicosanoizi, un compus chimic cu efect antiinflamator. EPA poate reduce simtomele depresiei;
- acidul docosahexaenoic (DHA), contribuie la dezvoltarea și funcționarea creierului;
- acidul alfa-linolenic (ALA) poate fi transformat în EPA și DHA, deși procesul nu este foarte eficient. ALA pare să fie benefic pentru inimă, sistemul imunitar și sistemul nervos.
Acizii grași Omega 3 sunt o parte esențială a membranelor celulelor umane. Ei au și alte funcții importante, printre care:
- îmbunătățirea sănătății inimii, ajută la controlul colesterolului, trigliceridelor și a nivelului tensiunii arteriale;
- susținerea sănătății mentale. Suplimentele pot preveni depresia, boala Parkinson și episoadele psihotice la cei cu risc;
- reducerea masei corporale;
- reducerea grăsimii de la nivelul ficatului;
- susține dezvoltarea neuronală a fătului;
- acțiune antiinflamatoare, cu efect asupra bolilor cronice.
Acizii grași Omega 3 se găsesc în:
- pește, fructe de mare și alge marine,
- uleiurile vegetale de rapiță și soia,
- legume (spanac, cea mai bogată sursă vegetală, broccoli, conopidă, varză, gulie),
- leguminoase (fasole, mazăre),
- fructe (avocado, banane, zmeură, căpșune, afine, mango, piersici, ananas),
- nuci (nuci, fistic, migdale),
- semințe de in și semințe de dovleac.
Și acizii grași Omega-6 sunt esențiali pentru organism, astfel că aceștia trebuie aduși în corp prin alimentație. Acizii grași Omega 6 furnizează în principal energie.
Cel mai frecvent acid gras Omega 6 este acidul linoleic, pe care organismul îl poate transforma în grăsimi Omega 6 mai lungi, cum ar fi acidul arahidonic (AA). Ca și EPA, AA produce eicosanoizi. Cu toate acestea, eicosanoizii pe care AA îi produce sunt mai mult pro-inflamatori. Motiv pentru care raportul dintre Omega 6 și Omega 3 trebuie să fie cuprins între 1 la 1 și 4 la 1, acesta reduce cu 70% rata mortalității. De menționat că dietele occidentale, pline în grăsimi, zahăr și sare, au un raport de 15 la 1, și chiar 17 la 1.
Printre beneficiile acidului gras Omega 6 se numără:
- menținerea sănătății pielii și a sistemului osos;
- stimularea creșterii părului;
- reglarea metabolismului;
- menținerea sănătății sistemului reproducător;
În cazul unui deficit de acizi grași Omega 6 se poate ajunge inclusiv la complicații renale sau aritmii, probleme comportamentale, de creștere, iar infecțiile se vindecă cu greutate.
Acidul gras Omega 6 este prezent în:
- uleiul de soia
- uleiul de porumb
- maioneză
- nuci
- semințe de floarea soarelui
- migdale
- nuci caju.
Față de ceilalți doi acizi grași, Omega 9 nu este unul esențial, atâta vreme cât organismul îl poate produce. De asemenea, consumul de alimente bogate în acizi grași Omega 9, în detrimentul altor tipuri de grăsimi, poate avea efecte benefice pentru sănătate.
Un studiu de laborator a constatat că șoarecii hrăniți cu grăsimi mononesaturate a îmbunătățit sensibilitatea la insulină și a scăzut inflamația.
Alte beneficii ale consumului de acizi grași Omega 6 sunt:
- scăderea tensiunii arteriale;
- scăderea riscului de boli de inimă;
- susținerea sănătății sistemului osos.
Acizii grași Omega 9 sunt prezenți în:
- uleiurile vegetale (ulei de măsline, ulei de migdală, ulei de avocado, ulei de alune, ulei de caju)
- nuci, nuci caju, migdale
- semințe, notează Healthline.
Grăsimile alimentare nu cauzează colesterol. Mai mult, acestea sunt necesare pentru funcționarea normală a organismului. Lipidele (grăsimile), proteine și glucidele sunt macronutrienții din alimentația noastră, iar aportul lor suficient este esențial pentru funcționarea normală a organismului. Din păcate, încă există persoane care vor să slăbească și cred că nu ar trebui să consume grăsimi.
Acest lucru este FALS. Deși consumul de grăsimi trebuie să fie limitat, corpul nostru are nevoie de lipide, iar tipul de grăsime ales este cel mai important factor în menținerea sănătății. Citește mai departe AICI.
Vezi și: 10 superalimente care te scapă de durerile articulare. De ce trebuie să le ai zilnic în meniu
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.